De ce aş vota cu Mugur Isărescu

Publicat în Dilema Veche nr. 513 din 12-18 decembrie 2013
Ecourile tragediei jpeg

Deşi candidatura sa rămîne la stadiul de zvon sau cel mult de ipoteză de lucru, guvernatorul BNR Mugur Isărescu se anunţă deja drept unul dintre jucătorii cu şanse foarte mari de cîştig la alegerile prezidenţiale de peste un an. Conform barometrului „Adevărul despre România“, realizat de INSCOP Research şi ziarul Adevărul, guvernatorul ar cîştiga în turul al doilea în faţa oricăruia dintre candidaţii cotaţi cu şanse de a ajunge în această fază a prezidenţialelor. Ar obţine peste 52% în faţa actualului premier Victor Ponta (iarăşi o prezumtivă candidatură) şi ar lua peste 62% în faţa lui Crin Antonescu – singurul candidat anunţat deja şi cotat cu şanse reale în cursă.

Desigur, alegerile nu sînt totuna cu sondajele. Şi, cu o linie de start care ar putea cuprinde trei pretendenţi cu şanse reale la turul doi (Victor Ponta, Crin Antonescu, Mugur Isărescu), e greu de spus cine ar ajunge în finală. Chiar judecînd la rece, guvernatorul BNR ar pleca în cursă cu un handicap: lipsa unei structuri de partid care să adune voturile bob cu bob, prin structurile sale în teritoriu, prin „mobilizarea“ alegătorilor după metode deja binecunoscute. Ca să nu mai punem la socoteală dificultăţile finanţării unei campanii prezidenţiale, în lipsa sprijinului unui partid puternic.

Există, apoi, experienţa alegerilor din anul 2000, cînd Mugur Isărescu nu a reuşit să acceadă în turul al doilea – a candidat independent, dar susţinut de către CDR. Poate că ar fi reuşit, dacă pe acelaşi culoar nu ar fi alergat şi Theodor Stolojan, candidatul PNL. Nu se ştie cum ar fi arătat o finală cu Ion Iliescu – în orice caz, turul al doilea n-ar fi fost o formalitate pentru acesta din urmă, aşa cum a fost avîndu-l în faţă pe Corneliu Vadim Tudor. (Desigur, acelaşi lucru îl poate spune astăzi şi eurodeputatul PDL: un singur candidat pe culoarul de dreapta ar fi avut şanse bune în turul al doilea, atunci, în 2000). Dar asta este deja istorie.

Cifrele de azi ale sondajului indică o schimbare de percepţie a publicului faţă de anul 2000, cînd polarizarea politică era evidentă: „ai noştri“ şi „ai lor“. Acum, scorurile bune obţinute de Mugur Isărescu în sondaje indică, pur şi simplu, dorinţa unui altfel de preşedinte, care să vină din altă parte decît de pe terenul confruntărilor politice de zi cu zi şi din platourile televiziunilor de ştiri.

Şi de ce ar fi mai bun Mugur Isărescu? Mai întîi de toate, pentru că, spre deosebire de cei mai mulţi dintre politicienii actuali (nu toţi, dar cei mai mulţi...), Mugur Isărescu poate spune că, într-adevăr, a realizat ceva în viaţă. Că funcţia prezidenţială ar reprezenta încununarea unei activităţi îndelungate în slujba României, şi nu ocuparea unei poziţii strategice pe cîmpul de luptă politică.  

De aici, un alt argument: Mugur Isărescu nu ar avea de ce să fie interesat în constituirea unui partid prezidenţial sau a unei majorităţi parlamentare proprezidenţiale, eventual prin „ruperea“ unei majorităţi deja existente sau prin inventarea de partide-fantomă care să altereze rezultatele alegerilor. Ar fi de aşteptat ca Mugur Isărescu să lucreze cu majoritatea care va rezulta de pe urma alegerilor sau prin negocierile dintre partide (că şi asta face parte din democraţie).  

Ar însemna că preocupările sale ar fi puţin altele decît ale unui preşedinte cu care ne-am obişnuit. N-ar trebui să ne aşteptăm din partea domniei sale să-şi folosească atribuţiile şi pîrghiile politice ale funcţiei (iar acestea nu sînt chiar puţine) pentru a se implica de partea sau împotriva unei formaţiuni politice.  

Ar fi de aşteptat ca Mugur Isărescu să aibă în Guvern – indiferent de felul în care va arăta acesta – un partener. Dar, în acelaşi timp, să fie, pentru orice Guvern, un partener exigent. Ne-am putea aştepta ca neînţelegerile şi diferenţele de vederi (sigur vor apărea!) să fie rezolvate într-o măsură mai mare în discuţii de cabinet, scutindu-ne de spectacolul degradant al confruntărilor televizate. Bălăcăreala publică n-are a face cu democraţia.

De ce Mugur Isărescu? Pentru că, în realitate, a exercitat puterea în timp îndelungat şi ar fi mai puţine şanse ca tocmai acum să se lase îmbătat de ea. Pentru că structurile prin intermediul cărora a exercitat puterea au fost – şi sînt – unele de competenţă, şi nu de subordonare de tip militar. Pentru că, deşi nu s-a aflat în interiorul politicii, a lucrat îndeaproape cu structurile politice şi le cunoaşte foarte bine, aşa cum sînt ele, cu bune şi rele. Pentru că, pînă la urmă, o victorie a sa nu ar însemna că alţii au fost ciuruiţi. Pentru că este ultimul de la care ne-am aştepta să pună categorii sociale sau partide politice unele împotriva altora, gîndind la un cîştig politic sau electoral din asta.

În sfîrşit, Mugur Isărescu deţine conexiuni internaţionale remarcabile, atît ca urmare a apartenenţei sale îndelungate la comunitatea guvernatorilor de bănci centrale, cît şi ca membru al Trilateralei, o organizaţie care influenţează decizii la nivel global.

Chiar dacă nu singurul, guvernatorul BNR ar fi printre puţinii cu un asemenea profil, şi o eventuală victorie în cursa prezidenţială ar detensiona mult peisajul politic. Problema este că nu avem o asemenea candidatură. Şi mai e o problemă: dacă ar exista, greşelile care vor apărea în campania electorală – şi vor apărea, inevitabil – vor fi mai dur taxate de către public decît în cazul altor candidaţi. Pentru că şi aşteptările sînt cu mult mai mari.

Ovidiu Nahoi este realizator de emisiuni la Money.ro.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Scene horror în centrul Londrei. Mai mulți cai plini de sânge și-au aruncat călăreții și au lovit mașini și oameni VIDEO
Cinci cai ai Household Cavalry au rămas liberi în centrul Londrei după ce și-au aruncat călăreții militari în timpul exercițiului de miercuri dimineață, potrivit Daily Mail Online.
image
8 obiceiuri care te fac să îmbătrânești mai repede. Ai putea trăi cu 20 de ani mai mult
Experții în longevitate avertizează asupra comportamentelor care provoacă „daune celulare”. Chiar dacă nu putem încetini timpul, îi putem încetini efectele asupra noastră, potrivit experților. Cheia este să facem alegeri mai sănătoase și să ne dezicem de câteva obiceiuri.
image
Amănuntul care l-a scăpat de nouă ani de puşcărie pe un şofer fără permis, care a ucis trei femei
Un şofer iresponsabil, care a comis un grav accident rutier în apropiere de oraşul Târgu Neamţ, a fost aspru condamnat în primă instanţă, dar magistraţii de la instanţa superioară au decis altceva.

HIstoria.ro

image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.
image
Măcelul din Lupeni. Cea mai sângeroasă grevă a minerilor din Valea Jiului
Greva minerilor din 1929 a rămas în istoria României ca unul dintre cele mai sângeroase conflicte de muncă din ultimul secol. Peste 20 de oameni au murit răpuşi de gloanţele militarilor chemaţi să îi împrăştie pe protestatari, iar alte peste 150 de persoane au fost rănite în confruntări.