„De baltă”

Publicat în Dilema Veche nr. 851 din 30 iulie - 5 august 2020
„Cu bule“ jpeg

Pentru a caracteriza vorbirea rudimentară și incorectă a unei limbi străine, registrul colocvial al românei are la îndemînă o formulă depreciativă specifică: de baltă. În prezent, vorbitorii se referă cel mai des la engleza de baltă – „Dacă ai o engleză de baltă şi o franceză de Coana Chiriţa poţi să vorbeşti în public cît doreşti” (digi24.ro, citat din Oana Pellea); „demnitarii români, specialiști în engleza de baltă” (mediastandard.ro) –, dar expresia se aplică oricărei limbi: „cea mai savuroasă franceză de baltă pe care am întîlnit-o vreodată într-un document oficial” (catavencii.ro), „am încercat să le explic situația în spaniola mea de baltă” (vice.com); „directoarea care vorbește o germană de baltă” (libertatea.ro) etc.

Originea formulei – mai exact, motivarea sa inițială – nu este foarte clară. Balta are unele conotații negative (în expresii ca a lăsa baltă sau în eufemismul folcloric ăl din baltă), dar nu caracterizează neapărat un mediu defavorizat, rural, care să explice sociologic incultura. E însă posibil ca o verigă intermediară în procesul de specializare semantică să fi fost reprezentată de asocierea cu orăcăitul broaștelor. Metafora poetului de baltă a fost folosită de Vasile Alecsandri, în proza umoristică Iașii în 1844, în care este inserată și Oda cătră Bahlui: „Un poet de baltă (lighioaie nouă şi necunoscută în istoria naturală) a cîntat Bahluiul în următorul chip” (...): „Îmi place s-aud glasul a broaştelor nebune (...), / Căci gingaşele broaşte sînt dulci poeţi de baltă, / Precum mulţi poeţi gingaşi sînt broaşte de uscat”. Formula poet de baltă urmează explicit tiparul denumirilor populare de specii zoologice sau botanice. Două dintre sintagmele care includ balta (ca mediu specific de viață), bou de baltă și buhai de baltă, desemnează chiar o specie de broască (bou de baltă fiind, în plus, și nume popular pentru bîtlan și pentru un tip de gîndac). Tot la broască se referă și formula eufemistică și glumeață pui de baltă, devenită denumire culinară standard.

Orăcăitul broaștelor are o tradiție literară de caricaturizare a declamației poetice și a vorbirii în genere. Ion Budai-Deleanu dezvolta metafora, autoironic, în Prologul Țiganiadei: „Eu (spuind adevărul!) vrui să mă răpez într-o zburată, tocma la vîrful muntelui acestui, unde e sfîntariul muselor, ca să mă deprind întru armonia viersului ceresc a lor; dar ce folos! Căzui și eu cu mulți alții depreună, și căzui tocma într-o baltă, unde n-auzii numa broaște cîntînd!”.

Eticheta depreciativă poet de baltă pare să fi avut oarece succes în a doua jumătate a  secolului al XIX-lea, cel puțin în lumea literară. În Familia din 25 septembrie 1865, Aron Densusianu cita versurile de mai sus ale lui Alecsandri, într-o divagație satirică prilejuită de evocarea unui bazin plin de broaște: „O! voi poeți cari cîntați și vara și iarna, vream să zic cu fantazie și fără fantazie, veniți și întruniți cimpoaiele voastre cu ale acestor poeți de baltă”. Alexandru Macedonski folosea aceeași formulă într-un articol polemic din ziarul Lumina, pentru a se referi la scriitorii de la Junimea: „poeți de baltă ce orăcăesc ca broaștele” (30 aprilie 1894). Tot Macedonski recurgea la formula depreciativă poezii de baltă într-o traducere liberă din H. Murger, în care introducea aluzii transparente la Eminescu și în special la poezia Lacul: „aș spune că poezii de baltă sunt deja prea multe” (Literatorul, 15 septembrie 1892). Mai tîrziu, expresia reapare și în alte contexte, de exemplu într-o polemică din Tribuna, din 18 aprilie 1907: „un poet de baltă român”.

E posibil ca de la poet de baltă să se fi trecut la expresii referitoare la vorbirea limbilor străine. Al. Graur, într-un articol din 1947 („Limbi amestecate“, în Bulletin linguistique), evoca formula „francez de baltă (= broască?), aplicat unui nefrancez care-și dă aere”. În toate aceste contexte, epitetul depreciativ de baltă se referă la modul de a se exprima al cuiva. Dicționarele noastre generale nu înregistrează expresia de baltă, pe care o găsim însă în dicționarul de argou (conținînd, de fapt, și numeroase elemente colocviale) al lui George Volceanov (2006), cu explicația „de calitate inferioară”, „penibil”; în același dicționar, husăn de baltă este definit ca „persoană naivă/credulă provenită din mediul rural”. Nu știu dacă Alecsandri a inventat formula de baltă sau dacă a preluat-o din limbajul colocvial al vremii, dar vechimea ei e cu siguranță mai mare decît lasă să se înțeleagă dicționarele noastre.

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.