Cum ne selectăm copiii

Publicat în Dilema Veche nr. 287 din 13 Aug 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

În aprilie 2009, Parlamentul German a restricţionat utilizarea diagnozei genetice. Este oare noua lege germană un model de urmat şi pentru alte ţări, de vreme ce cu toţii ne confruntăm cu problemele etice pe care le ridică cunoştinţele tot mai avansate în materie de genetică umană? Cîteva dintre prevederile legii germane fac apel la principiile etice general acceptate ale respectului pentru sfera privată şi autonomia persoanei. Nimeni nu poate fi testat fără să-şi dea acordul. Nici angajatorii, nici companiile de asigurare nu pot solicita testarea genetică. Persoanelor li se garantează atît dreptul să ştie " să fie informate în legătură cu rezultatele oricărui test genetic care le priveşte " cît şi dreptul de a trăi în ignoranţă cu privire la ceea ce un test genetic ar putea prognoza despre viitorul lor. Este interzisă discriminarea sau stigmatizarea oricărei persoane pe baza caracteristicilor sale genetice. Oricît de rezonabile ar părea aceste prevederi, ele pot fi foarte costisitoare pentru firmele germane. Dacă, bunăoară, solicitarea testelor genetice este permisă unor firme de asigurări din afara Germaniei, dar interzisă celor din Germania, atunci persoanele care ştiu, în urma unui diagnostic genetic, că au o speranţă de viaţă scăzută îşi vor face asigurări de viaţă la firmele germane. Aceste firme vor ajunge, astfel, în situaţia de a face mai multe plăţi pentru decese premature decît competitoarele lor. Pentru a acoperi creşterea costurilor, firmele germane vor trebui să majoreze primele de asigurare, devenind necompetitive. Pentru a atenua această problemă, legea stabileşte că oricărei persoane care încheie o poliţă de asigurare cu o valoare mai mare de 300.000 de euro îi poate fi solicitată declararea rezultatelor testelor genetice efectuate anterior. Dacă, însă, persoana minte în legătură cu testările anterioare, proviziunea stipulată în poliţă devine ipotetică. Întrucît testarea genetică devine în tot mai mare măsură capabilă să prezică nu numai sănătatea, dar şi anumite trăsături cognitive şi de personalitate, interzicerea testării de către angajator i-ar putea situa pe angajatorii germani într-o poziţie dezavantajoasă pe piaţa internaţională a locurilor de muncă. Ei vor investi resurse pentru instruirea unor angajaţi pe care concurenţa i-ar exclude încă din prima fază de selecţie a candidaţilor. Atitudinea angajatorului german e, poate, una omenoasă, întrucît îi dă fiecărei persoane o şansă, indiferent de sorţii genetici potrivnici unei cariere într-o companie. Pe termen lung, însă, dacă luăm în serios interzicerea acestor teste, va fi nevoie de un acord internaţional " atît în domeniul asigurărilor, cît şi în cel al angajărilor " pentru a asigura condiţii egale pentru toate ţările. Ceea ce nu va fi uşor de realizat într-o economie competitivă la nivel global, în care unele naţiuni au un grad dovedit mai mic de respect faţă de drepturile omului, decît altele. Trăsătura cea mai controversată a legii germane este interzicerea testării genetice prenatale, în vederea depistării bolilor care urmează să se manifeste abia la maturitate. Să luăm, de exemplu, o femeie care ştie că partenerul său are gena maladiei Huntington. Toţi copiii lui au 50% şanse să moştenească gena. Iar dacă o moştenesc, în jurul vîrstei de 40 de ani, vor începe să sufere de mişcări necontrolabile, schimbări de personalitate şi de o deteriorare lentă a capacităţilor cognitive. Oamenii cu maladia Huntington mor, de obicei, cam la 15 ani după declanşarea simptomelor. Boala este incurabilă. Nici un părinte nu şi-ar dori un astfel de viitor pentru copilul său. Testarea prenatală a fetuşilor (sau a embrionilor in vitro, înaintea implantării lor în uter) este o procedură încetăţenită deja în întreaga lume dezvoltată. Dacă testul este pozitiv, sarcina poate fi întreruptă sau, în cazul unui diagnostic în faza de pre-implantare, embrionul va fi înlăturat. Conform noii legi germane, astfel de teste sînt criminale. Şi, la fel, testele pentru depistarea genelor care predispun în mod determinant femeile la cancer mamar. Pe măsură ce genetica progresează, tot mai multe astfel de afecţiuni cu declanşare întîrziată vor putea fi depistate prenatal. Care ar putea fi raţionamentul din spatele unei astfel de legi? Ar putea fi perspectiva potrivit căreia 40 de ani de viaţă " înaintea declanşării maladiei Huntington sau a cancerului de sîn " sînt preferabili absenţei, pur şi simplu, a vieţii. Dar, dacă ţinem cont de asta, nu ar trebui să luăm, de asemenea, în considerare viaţa copilului pe care părinţii l-ar fi avut în eventualitatea posibilităţii de a efectua o diagnoză prenatală, fiind astfel siguri că vor avea un copil care nu poartă gena bolii? Acest copil ar avea, în mod sigur, perspective de viaţă mai bune. Or, dacă avem de ales între vieţi cu perspective atît de diferite " şi o putem face înainte ca embrionul sau fetusul să aibă conştiinţă de sine " nu ar trebui să avem şansa de a alege copilul cu perspective mai bune? Faptul că, în Germania, problema testelor genetice este tratată cu un interes aparte nu este surprinzător, dat fiind imperativul naţional de a evita repetarea crimelor din perioada nazistă. Dar, în dorinţa lor lăudabilă de a se distanţa cît mai mult cu putinţă de aceste atrocităţi, legislatorii germani au adoptat o lege care incriminează utilizarea ştiinţei moderne în scopul prevenirii unor tragedii umane neîndoielnice. Este un rezultat absurd. Pendulul a oscilat prea departe. Peter Singer este profesor de bioetică la Princeton University şi profesor emerit la University of Melbourne. Copyright: Project Syndicate, 2009 www.project-syndicate-org traducere de Matei PLEŞU

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.