Duminică, 4 decembrie, poate fi o zi de cotitură pentru Uniunea Europeană. Două consultări electorale, în Italia și Austria, ne-ar putea aduce, începînd de luni dimineață, într-o nouă realitate, poate mai dură decît cea de după votul din iunie pentru Brexit. 

Italienii sînt chemați duminică să se pronunțe cu privire la reforma constituțională propusă de premierul Matteo -Renzi. Dacă rezultatul va fi negativ, premierul va demisiona, iar țara riscă să plonjeze în haos și să-i arunce încă o dată pe europeni în necunoscut, după cum remarca de curînd ziarul Le Figaro. Reforma constituțională urmărește să asigure o mai mare stabilitate guvernamentală, prin reducerea puterii Senatului. Dar, pentru mulți italieni, tema nu e deloc clară. Oamenii sînt acum preocupați mai degrabă de starea proastă a economiei și de șomajul ridicat, în special în partea de sud. În aceste condiții, există posibilitatea ca la urne să se prezinte în număr mai mare tocmai alegătorii deciși ca prin acest gest să dea o palmă actualei guvernări, indiferent de consecințele ulterioare. Ar fi un adevărat triumf pentru mișcarea populistă eurosceptică Cinci Stele, înființată în 2009 de comediantul Beppe Grillo.

Pentru economie și finanțe, scenariul ar fi unul de coșmar. Economiștii avertizează că ratele dobînzilor pentru creditele italiene au crescut în ultimul timp și, în cazul în care referendumul este respins, ele pot crește din nou. Ar fi o lovitură pentru datoria publică, aflată deja la 133% din produsul intern brut (PIB). Nori negri s-ar aduna imediat și asupra sistemului bancar italian. Și aceasta, mai cu seamă din cauza băncii Monte dei Paschi di Siena (a treia ca mărime din Italia și cea mai veche bancă în activitate din lume). Cu sute de mii de clienți și zeci de mii de mici acționari, banca este în dificultate din cauza creditelor neperformante de peste 30 de miliarde de euro. Sînt, în cea mai mare parte, bani pe care persoanele private și micii antreprenori nu-i mai pot înapoia din cauza înrăutățirii mediului economic. O restructurare a băncii ar însemna ruinarea micilor acționari, care și-ar vedea astfel risipite economile de o viață. Consecințele politice sînt ușor de imaginat. Problemele s-ar putea răsfrînge asupra întregului sistem bancar italian, apăsat de credite neperformante ce depășesc 300 de miliarde de euro. Și nu este exclus un fenomen de contagiune în întreaga zonă euro.

O importantă confruntare electorală are loc duminică și în Austria. Este vorba despre al doilea tur al alegerilor prezidențiale, după ce scrutinul din mai a fost anulat. Sînt șanse ca Austria să voteze, pentru prima oară, un președinte de extremă dreapta. Publicația europeană Politico prefațează confruntarea arătînd că, la fel ca în primăvară, cei doi candidați sînt umăr la umăr în sondaje. Dar un lucru e clar: rezultatul va fi resimțiti mult dincolo de granițele Austriei. În lunile următoare, alegătorii din Olanda, Franța și Germania merg, de asemenea, la urne. Alegerile austriece devin astfel primul test major pentru rețetele populiste, după alegerea lui Trump în Statele Unite. Scrutinul de duminică s-ar putea solda cu alegerea primului președinte de extremă dreapta din Europa, de la război încoace. Este adevărat că președintele Austriei a jucat, în mod tradițional, un rol ceremonial. Dar caracterul simbolic al acestei opțiuni ar fi unul foarte profund.

O victorie a lui Hofer ar fi văzută de mulți ca o dezavuare populară a clasei politice de guvernămînt – o coaliție condusă de social-democrați – și ar putea declanșa noi alegeri parlamentare, în lunile următoare. Partidul Libertății, de extremă dreapta, va fi probabil cîștigător. Cu toate că alegerea lui Hofer ar putea risca transformarea țării într-un paria regional, austriecii au mai cunoscut așa ceva și înainte, remarcă Politico.

În 1986, austriecii l-au ales ca președinte pe Kurt Waldheim, în ciuda unui pro-test internațional legat de activitățile sale din timpul Războiului. În 1999, sub conducerea lui Jörg Haider, Partidul Libertății a terminat al doilea și s-a alăturat unei coaliții de centru-dreapta. Rezultatul i a determinat pe partenerii Austriei din UE să impună Vienei sancțiuni diplomatice. Dar politica europeană s-a schimbat mult în ultimii 15 ani. Azi, nici un fel de amenințări nu mai planează asupra Austriei. Politicienii de extremă dreapta ca Hofer nu mai sînt o ciudățenie, ei au devenit parte din peisaj. 

Ovidiu Nahoi este redactor-șef la RFI România.