Crizele suprapuse ale Republicii Moldova

Publicat în Dilema Veche nr. 576 din 26 februarie - 4 martie 2015
Ecourile tragediei jpeg

Criza în care plonjează Republica Moldova este una mai mult decît financiară. Dar să vorbim mai întîi despre bani. În ultimele luni, paritatea leu – euro aproape că s-a dublat, iar panica a început să-şi facă loc pe piaţă – în piaţa valutară, unde multe case de schimb au refuzat să mai vîndă valută, dar şi în piaţa propriu-zisă, unde oamenii au început să-şi facă provizii de alimente neperisabile. Se cumpără orice: făină, zahăr, ulei, orez. Şi în cantităţi mult mai mari decît înainte. Comercianţii urcă preţurile de cîteva ori pe zi. Oamenii se tem de o creştere necontrolată a preţurilor. Dar se tem şi că războiul din Ucraina ar putea să se extindă şi în Moldova. Cine poate şti ce gîndeşte Vladimir Putin? 

De vină pentru situaţia financiară a Moldovei ar fi criza din Rusia. Prăbuşirea rublei, ca urmare a sancţiunilor Occidentului, a lovit şi Moldova, aflată, cel puţin teoretic, de partea cealaltă a confruntării. Nivelurile remitenţelor din Rusia – una dintre sursele financiare importante pentru multe familii de dincolo de Prut – s-au redus dramatic. În plus, economia moldovenească se resimte din cauza embargoului impus de Rusia asupra produselor agricole.  

Pieţe tradiţionale pentru producătorii moldoveni s-au închis, iar facilităţile acordate de Uniunea Europeană n-au ajuns nici pe-o măsea. Aşa cum spunea un europarlamentar român într-o discuţie recentă, în Moldova, integrarea europeană nu e despre

sau despre vize. Este despre mere, prune şi vin. Mai mult, pînă şi exporturile, care, de bine, de rău, mai ajung în Rusia devin nerentabile, cîtă vreme contractele se fac în ruble, ca pe vremea fostului CAER.  

Moldova este o victimă colaterală a sancţiunilor economice împotriva Rusiei, chit că principalul ei partener comercial este România. Potrivit unui comunicat al Ambasadei României la Chişinău, în 2014, schimburile comerciale româno-moldoveneşti au ajuns la aproape 1,5 miliarde de dolari, în creştere cu aproape 20% faţă de 2013.  

Doar că relaţia cu România nu este suficientă pentru a menţine stabilitatea ţării, mai ales că vinovată nu este doar conjunctura externă. Analiştii economici de la Chişinău vorbesc şi despre cauzele interne, arătînd în primul rînd către speculaţiile din spatele unor bănci precum Banca de Economii, Banca Socială sau Unibank. Pur şi simplu, banii furaţi din aceste bănci de mafia politico-financiară (circa un miliard de dolari, cam 13% din PIB-ul ţării) au fost repede puşi „la adăpost“ în valuta eliberată de Banca Naţională, ale cărei rezerve scad vertiginos, făcînd aproape imposibilă intervenţia în apărarea monedei naţionale.

Şi aici ajungem la un alt aspect al crizei: lipsa de credibilitate a statului. Republica Moldova are un nou guvern, unul minoritar, susţinut din parlament de comuniştii lui Voronin şi considerat de la bun început drept unul vulnerabil. Însuşi şeful guvernului, tînărul om de afaceri Chiril Gaburici, este mult prea controversat pentru a putea oferi garanţia unor măsuri ferme şi a unei orientări europene. E adevărat, prima sa vizită în calitate de premier va fi la Bruxelles şi el a declarat deja că drumul european al Republicii Moldova nu poate fi negociat. O declaraţie încurajatoare, dar fragilitatea guvernului de la Chişinău, dependenţa periculoasă de un Voronin imprevizibil şi lipsa de credibilitate în privinţa luptei împotriva corupţiei sînt vizibile şi de la Bruxelles.  

Şi mai e ceva: reacţia rece a Bucureştiului după instalarea guvernului Gaburici. Ministerul român al Afacerilor Externe a declarat că „a luat notă“ de învestirea guvernului de la Chişinău şi a subliniat că „urmărirea strictă a obiectivului integrării europene, respectiv al realizării reformei conform standardelor europene va constitui un test de încredere“ pentru formaţiunile care susţin guvernul. Un ton atît de tăios, fără vreo expresie de salut şi fără vreo promisiune de sprijin în viitor nu s-a mai făcut auzit de la Bucureşti, privitor la Republica Moldova, de la regimul lui Voronin încoace. Poate că liderii români cred în prea mare măsură că le stă în putinţă să determine, într-un fel sau altul, drumul european al Republicii Moldova. Dar, oricum, la Bruxelles va fi luată în seamă poziţia Bucureştiului, pînă acum cel mai înfocat susţinător al demersurilor europene ale Chişinăului. Criza din relaţia Moldovei nu doar cu România, ci cu întregul Occident, devine o realitate.  

Mai este apoi criza socială. Cum era de aşteptat, degringolada de pe piaţa valutară a generat proteste de stradă. De fapt, toată lumea în Republica Moldova are o problemă. Pro-europenii, care în aprilie 2009 l-au alungat pe Voronin după modelul replicat mai tîrziu la Kiev, îi văd acum pe comunişti reveniţi în prim-plan. Şi nu le place deloc. Cei care au votat cu socialiştii acuză tocmai orientarea pro-europeană a ţării, pe care o consideră vinovată pentru deteriorarea situaţiei economice. Cu toţii, fie ei pro-Est sau pro-Vest, sînt nemulţumiţi din cauza corupţiei. A corupţiei tuturor politicienilor. 

Guvernul minoritar susţinut de comunişti, un guvern „şi aşa, şi aşa“, în loc să împace şi capra, şi varza, sfîrşeşte prin a nemulţumi pe toată lumea. Iar criza de-abia începe.  

Ovidiu Nahoi este realizator la Money Channel TV. 

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
De ce suntem penultimii în UE la salarii și primii la creșterea prețurilor. Expert: „Inflația e mama tuturor taxelor”
România este pentru a treia lună consecutiv țara cu cea mai mare inflație, conform statisticilor Eurostat, iar ca și cum nu ar fi de ajuns, doar bulgarii câștigă mai puțin. Analistul economic Adrian Negrescu explică, pentru „Adevărul”, cum s-a ajuns aici și de ce statul nu are soluții.
image
La ce riscuri de sănătate se expun cei care lucrează noaptea. Boala cumplită care îi paște
Persoanele care lucrează în ture de noapte prezintă un risc mai mare de demență și alte boli, spune un important expert în somn, a cărui afirmație se bazează pe rezultatele unor studii științifice.
image
Banii viitorului: Ce s-ar întâmpla dacă am renunța la cash și am folosi bani virtuali
Într-o lume tot mai digitalizată, ideea de a renunța la tranzacțiile cu bani cash și de a folosi exclusiv bani virtuali devine din ce în ce mai atrăgătoare, punctează specialiștii.

HIstoria.ro

image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.
image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.