Criza economică iminentă a zonei euro

Lucrezia REICHLIN
Publicat în Dilema Veche nr. 775 din 27 decembrie 2018 – 9 ianuarie 2019
Criza economică iminentă a zonei euro jpeg

Se pare că alegerile pentru Parlamentul European din luna mai a anului următor vor fi bîntuite de demonii lăuntrici ai Europei – de la conflictul cu guvernul populist al Italiei, cu privire la buget țării, pînă la frontul xenofob care s-a format în Grupul de la Visegrád. Criza partidelor tradiționale de centru, cu un rol esențial în obținerea și menținerea consensului în Uniunea Europeană, este și ea departe de a fi soluționată, chiar dacă aceste partide s-au străduit să implementeze reformele necesare. Dacă însă, așa cum sugerează indicatorii actuali, Europa are în față o încetinire economică, discursul preelectoral s-ar putea schimba semnificativ.

Pînă acum cîteva luni, discursul standard susținea că episodul crizei economice s-a încheiat, chiar și pentru țările grav afectate, de la periferia zonei euro. Ca atare, europenii și-au orientat atenția către alte probleme, precum refugiații și securitatea, care amenințau stabilitatea politică și erodau consensul în fața proiectului european.

Dar creșterea PIB din zona euro a încetinit, după vîrful din trimestrele trei și patru ale anului 2017. Scăderea constantă a economiei zonei euro – chiar și în Germania, PIB-ul a scăzut în al treilea trimestru al lui 2018 – nu prevestește nimic bun pentru UE, care s-ar putea confrunta cu o dublă criză – politică și economică.

Întrebarea evidentă este de ce redresarea zonei euro este în declin, chiar dacă e susținută din plin de politici monetare expansioniste. De fapt, dacă această creștere și-a atins cu adevărat punctul de maxim, asta ar implica că rata de creștere potențială a zonei euro este de cca. 1%. Această rată de creștere a capacității potențiale de producție – cam jumătate din trend-ul de dinainte de criză – e asociată cu o rată totală a șomajului de aproximativ 8%.

Stagnarea creșterii zonei euro reflectă probleme structurale mai vechi și mai noi, moștenirea ultimei crize (care încă apasă asupra calității activelor bancare), nivelurile ridicate de îndatorare din anumite țări și șocurile externe care au afectat cererea. Altfel spus, Europa se confruntă cu amenințări la adresa propriului potențial de creștere, dar și cu forțe negative ciclice. Acestea din urmă cu precădere cer o reacție agresivă: nu în ultimul rînd, deoarece, dacă economia zonei euro ar intra, într-un viitor apropiat, în recesiune, ar avea un număr restrîns de instrumente politice cu care să o contracareze.

Chiar dacă Europa are acum instrumente mai bune de gestionare a crizei decît pe vremea recesiunii din 2011, ele sînt incomplete. În plus, Banca Centrală Europeană va avea un spațiu mai restrîns de manevră pentru aplicarea politicilor monetare de stimulare economică: nivelul dobînzilor e deja zero, iar un nou program pentru achiziții de active ar fi inevitabil unul controversat.

Politica fiscală se află, la rîndul ei, într-o situație precară. Desigur, e esențial ca greșeala făcută în 2009, cînd liderii UE au adoptat o consolidare fiscală rapidă înainte ca redresarea să fie completă, să nu se mai repete. Dar, pentru a contracara recesiunea ciclică, stimularea economică rămîne indispensabilă.

Iar o nouă recesiune ar duce la o divizare și mai acută a piețelor financiare la nivel național, consolidînd totodată corelația dintre riscurile de țară și cele bancare. Multe țări vor avea o marjă redusă pentru politici fiscale anticiclice, datorită reglementărilor UE cu privire la datoria publică sau în virtutea faptului că toleranța pieței pentru datoria publică este mai scăzută într-o uniune monetară, după cum s-a văzut începînd cu 2010. Creșterea primelor de risc subminează efectul expansionist al deficitelor fiscale chiar și în timpul recesiunilor.

Mai mult, dată fiind lipsa unei capacități fiscale comune, nu există un mecanism sau o instituție care să poată aplica un stimul fiscal zonei euro în ansamblu. Iar reforme care să vizeze această stare de fapt nu vor apărea în următoarele luni.

Firește, dacă capacitatea fiscală a unei țări este slăbită, ea poate reacționa prin coordonarea politicilor monetare și fiscale. Pentru ca această măsură să funcționeze în zona euro, țările membre trebuie să facă un efort comun. Ele trebuie să convină – cu ocazia uneia dintre miile de întîlniri oficiale și neoficiale dintre șefii de stat și miniștrii de Finanțe ai zonei euro – asupra unei poziții comune de politică fiscală.

Asta nu va oferi piețelor o asigurare deplină, deoarece e puțin probabil ca un astfel de acord să includă o garanție comună nelimitată pentru noi titluri de debit emise de țări deja îndatorate. Dar ar demonstra cel puțin că țările zonei euro recunosc importanța coordonării politicilor – de consolidare fiscală, în timp de stabilitate, sau de politică fiscală anticiclică, în timp de criză – în vederea diminuării șanselor unei crize a datoriilor în economiile mai slabe ale uniunii monetare.

Dar, cel important, o astfel de coordonare va contribui într-o anumită măsură la recîștigarea încrederii reciproce, atît de zdruncinată în Europa. Ceea ce ar putea duce la o respingere categorică a tacticii, adoptată de țări ca Italia, de înfruntare agresivă a autorităților UE. Cetățenii din întreaga Uniune Europeană vor merge în luna mai la vot; un astfel de mesaj ar putea aduce o schimbare majoră. 

Lucrezia Reichlin, fost director de cercetare la Banca Centrală Europeană, este profesor de Economie la London Business School. 

© Project Syndicate, 2018
www.project-syndicate.org

traducere din limba engleză de Matei PLEŞU

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.