Credinţă şi superstiţie - punctaj vesperal

Valentin STÂNGĂ
Publicat în Dilema Veche nr. 429 din 3 - 9 mai 2012
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

În genere, românii cred despre ei că sînt o seminţie credincioasă, un popor mai devot decît altele. Cînd vine vorba de ceruri, de solemnităţi cu patrafir şi de proporţiile evlaviei strămoşeşti, afişăm, adesea, o competenţă în plus, o volubilitate de expert. Ne desfătăm cu miracole (îndeobşte spitaliceşti), deschidem vitrina cu mucenici, ne amintim de integritatea religioasă a „vedetelor“ de letopiseţ. Ştefan, bunăoară, era „mare“ şi „sfînt“, Ţepeş combătea feroce păgînimea, Brîncoveanu şi feciorii săi au fost descăpăţînaţi la Istanbul, în urma refuzului prompt de a trece la islam. Ar reieşi de aici că „a fi credincios“ e un subînţeles milenar în spaţiul românesc, o „dotaţie“ etnică, un atu existenţial la-ndemînă. Judecînd după suprafeţe, musteşte plaiul de blagocestivi. Ne facem cruci cu o pavloviană ritmicitate, traficăm intens anafură (în şerveţel) şi apă sfinţită (la bidon), postim (făcînd cu ochiul, înfometaţi, rudelor mai laxe).

În fond, nu putem altfel, iar „bunul român“ e mereu gata să puncteze lămuritor: călcîiele divine miros a Parîng, bisericile noastre sînt „sarea“ Ortodoxiei, pînă şi Necuratul carpatin e mai alert şi mai ofensiv decît demonul limitrof... Numai că, dopaţi cu atîta văzduh şi fezandaţi în grele parfumuri de tămîie, trăim în plină obnubilare, practicînd, cel mai adesea, o formă sau alta de superstiţie. Superstiţia, ca patologie a raportării la sacru, e una din modalităţile cele mai răspîndite de a rata universul, infinit mai complicat, al credinţei.

Înainte de toate, credinciosul e cineva care Îl iubeşte sincer şi Îl caută asiduu pe Dumnezeu. Nu un flaşnetar al Revelaţiei, dar nici un insomniac perplex, ci mai degrabă un neliniştit orientat. Cu alte cuvinte, e vorba de o categorie de oameni ce pariază pe Nevăzut, fără sacrificiul neghiob al discernămîntului. Superstiţiosul, în schimb, pune în circulaţie un absolut contrafăcut şi o epură a Creaţiei ce reproduce, la scară cosmică, profilul unei societăţi totalitare. Zeul acestuia e, de fapt, un binom umoral – mînie-satisfacţie –, iar universul – vasta Lui jurisdicţie. Apoi: pentru credincios, lumea, în împestriţarea ei, e cadrul optim al degroşării de sine, ambientul intermediar al propriului efort spiritual. În concepţia omului superstiţios, realitatea empirică ia chipul unui angrenaj fatidic, în măruntaiele căruia poţi lesne dospi ori capota, în funcţie de rigorisme calendaristice, respectiv – licenţe nesăbuite. De aceea, superstiţiosul cultivă profilaxiile apotropaice şi se administrează în aşa fel încît să nu calce în străchini, să nu indispună pronia, să nu fie neconform. Exponent al unei „religiozităţi captive“ (ar fi spus Czeslaw Milosz), superstiţiosul e actantul (îmbîcsit) al precauţiilor de protocol, al scuipatului în sîn, al literalismului hermeneutic.

Credinciosul creştin – merită să amintim – are mereu în vedere performanţa unei slujiri (imitatio Christi), trăind integral paradoxul smereniei înălţătoare. Omul superstiţiei se comportă aidoma unui lacheu: e slugarnic (pandant al unei egolatrii speriate), gestual, lacom de recompense lumeşti şi fantaste hatîruri postume. E oricînd dispus să firitisească popi, să ţuce moaşte, să finanţeze amplu Biserica pentru a se regăsi, îngroşat, în vreun pomelnic cu sponsori. Şi, bineînţeles, să numere conştiincios abaterile celorlalţi, turpitudinile aproapelui, paiele din ochiul fratelui său.

În fine, omul credinţei îşi trăieşte tensiunea şi acumulările propriului destin spiritual într-o firească discreţie, fără exhibări electorale, fără patetisme „telegenice“. El ştie cît de smintitoare poate fi rampa şi cît de sterilă sufleteşte e cucernicia de paradă. La antipodul credinciosului, superstiţiosul e fudul, histrionic, marţial. Căci mîntuirea lui e algoritmică şi exemplară. Asemenea gratificaţiilor sub dictatori.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.