Constatări inginerești

Publicat în Dilema Veche nr. 387 din 14 - 20 iulie 2011
Constatări inginerești jpeg

„Stau de un sfert de oră aici, nu a ajuns doamna Lipan. Mai stau?“ Îi zic să mai stea încă zece minute şi să întrebe cu glas tare la poartă, la Pangratti, cine e doamna Vitoria Lipan cu oferta de cuţite şi topoare. Mi-a zis că a făcut asta, că e multă lume (era acolo figuraţia de la Surprize, Surprize) şi că, de fiecare dată cînd a strigat-o pe „doamna Vitoria Lipan cu topoarele“, multă lume a rîs în hohote. Era absolventă de Drept la o universitate particulară, cu licenţa luată la stat. De stat, a stat în total vreo jumătate de oră, cu un bon de poartă pe numele Vitoria Lipan, verişoara lui Ovidiu Lipan de la Phoenix. Aşa îi spusesem, pentru a motiva de ce mă interesează brusc un comis-voiajor care vinde topoare Borner. Inutil să precizez că luase şi bacalaureatul (firesc, din moment ce era licenţiată în Drept).  

Eu am absolvit Politehnica. Tecemeul, pentru a fi mai exact. La stat, pentru că, înainte de ’89, nu existau „particularele“. Pe vremea aia, actualii ctitori de universităţi private activau în Partid, nu îşi materializaseră încă fascinaţia (bine ascunsă pe atunci) pentru capitalism. Revin. Am terminat tecemeul cu doar trei lucruri învăţate. Unu: că inginerul nu are voie să înveţe pe de rost, că el trebuie să ştie doar în ce carte să caute. Asta ne-au spus mai toţi profesorii. Cinci ani am învăţat doar în ce cărţi să căutăm. Al doilea lucru l-am aflat de la profesorul Paşcovici, la proiectul de organe de maşini (Reductorul): de un „metric şase“ poţi spînzura un om. Nu e nevoie de un „metric opt“. Pentru umanişti: un metric şase este un şurub cu diametrul de şase milimetri. Această informaţie mi-a pus lumea în corectele sale dimensiuni, mi-a dat reper, mi-a aşezat centrul axelor într-un clasic XOY din plan. În fine, poate cel mai important lucru pe care l-am învăţat a fost că guma este cel mai bun prieten al inginerului. Nu are rost să încerci să păcăleşti cotele dacă nu îţi iese desenul de prima dată. Este mult mai eficient să ştergi şi să refaci. Să nu trişezi pentru că, în final, munceşti mai mult şi degeaba. Sincer, cu atît am rămas după cinci ani de studenţie inginerească. Întîi, să refuz învăţatul pe de rost, să caut mereu o carte, o sursă, învăţarea. Apoi, să dimensionez corect, să evit exagerarea sau minimalizarea. În fine, să admit cînd am dat greş, că de aia există guma. Cînd încerc să trişez, iese prost. Probabil, de aici mi s-a tras respectul pentru carte, precum şi o admiraţie vecină cu adulaţia păguboasă pentru cei care scriu, adică pentru „ceilalţi“, pentru „umaniştii“ de la Universitate. În fond, ce să îmi astîmpere setea de modele? Un rulment, o roată dinţată sau o trecere de degroşare? Mai degrabă o Idee, nu? În timp, admiraţia mi-a (cam) trecut. Cu excepţiile de rigoare, pe care tocmai d-aia le numesc excepţii. Întăresc regula. 

De vreo zece ani încoace, m-au dus trebile profesionale spre mai multe facultăţi de jurnalism (facultăţi umaniste, nu-i aşa?) din toată ţara. Private şi de stat. Cu mici excepţii (grupul de la Iaşi, poate), starea generală mi s-a părut mai degrabă proastă. Lipsă de interes, cultură generală pe sponci, Dan Diaconescu ca model în carieră. Nivelul de intrare este jalnic. Bacalaureaţii intră în facultate fără să ştie din limba română altceva decît cele 300 de cuvinte utilizate de agenţiile de ştiri. Între ele, de multe ori, nu se regăseşte şi prepoziţia „pe“ pe care trebuie să o folosim la acuzativ. Amici care predau în Universitate mi-au garantat că situaţiunea nu este mai grozavă nici la filologie. Pe la studii politice şi administrative – cam la fel. Am impresia că studenţii umanişti de azi tratează limba română cu acel soi de condescendenţă blazată cu care mă uit eu la un reductor.  

Sincer, habar n-am ce se-ntîmplă cu învăţămîntul umanist. Nu mă pricep, nu îmi permit să mă pronunţ (vechile mele complexe de inginer!). Am doar senzaţia că bacalaureatul tip Funeriu poate să îl ajute, dacă va fi repetat şi în anii viitori. În plus, nu cred că ar strica şi un alt fel de îndrumare din partea profesorilor. De exemplu: Ce metric trebuie să aibă o Idee pentru a spînzura de ea un om?

Gabriel Giurgiu este realizator de emisiuni despre Uniunea Europeană la TVR.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.