Complexe foarte complexe și spiritul verii

Publicat în Dilema Veche nr. 853 din 13 - 19 august 2020
Fascinații profesorale jpeg

E vară, aproape miez de noapte, și scriu articolul acesta cu gîndul la Sf. Gheorghe unde voi ajunge mîine, spre seară. De la Cluj, unde am lăsat în urmă TIFF-ul, pînă pe Magheru, etajul 8, unde sînt acum, și pînă la „Anonimul“ de la vărsarea Dunării în mare, parcă nici nu-i așa mult, cînd e vară, cu aer de vacanță, oricît de mult ai avea de lucrat în timpul ei. Cred că v-am mai zis cît de mult iubesc acest anotimp și că prefer oricînd zăpușeala înăbușitoare, toridă, a Bucureștiului de vară, ploilor reci uneori ale Clujului și vîntului. Clujul mi-e drag prin multe altele, și prin puținele lui zile călduroase, în raport cu cele care au condiții meteorologice ostile mie.

Cam divaghez. Mi-e bine acum, un bine incert, așa cum e probabil orice bine, căci e permanent amenințat de ceea ce a fost înaintea lui și, mai ales, de ceea ce vine după el. Ceva ce nu poate fi prevăzut. Predictibilitatea e întotdeauna fragilizată de necunoscutele inerente. Cum să leg toate astea de mai sus, care par cumva (chiar sînt) prea personale, subiective, de ceea ce vreau să dezvolt în acest articol?

Aș putea să o fac pornind de la TIFF. Am văzut puține filme anul acesta, vreo trei, un motiv fiind și munca, altul fiind și disconfortul pe care mi-l creează temperatura scăzută a Clujului noaptea, pentru a sta în aer liber. Acum, aici, pe Magheru, cu fereastra deschisă, auzind mișcările străzii spre miez de noapte, poți sta practic în maiou și tot pare că ai prea multe pe tine. La aceeași oră, alaltăieri, la Cluj, mă zgribuleam de frig, cu cămașă și bluză, urmărind Malmkrog, ultimul film al lui Cristi Puiu. Să nu vă așteptați să mă iau acum de discursul regizorului de dinainte de film. Am făcut-o pe Facebook, unde mai zic și impresii puse în cheie ironic-parodică uneori. Dar acum, trecînd de la frigul iernii din film la cel al nopților de vară clujene și la căldura bulevardului bucureștean, nu ironii de Facebook vreau să joc.

Din fluviul dialogal pe care, ca într-un maraton, timp de trei ore și mai bine îl dezvoltă personajele, splendid gestionate actoricesc, îmi găsesc tîrziul pretext al acestui text într-o secvență decupată scurt, în care se vorbește despre popoarele așa-zis înapoiate. Contextul e mai amplu, dus spre fenomenul globalizării/europenizării, dar sămînța din el, relativ la aceste popoare, este în dilema: sînt aceste popoare niște simple prizoniere ale unui primitivism etern, inutile cultural, sau nu? N-au dat nici un Don Quijote și nici o Mona Lisa. Dar poate doar nu le-au dat încă.

Să dezvolt legătura. Kogălniceanu, pe la 1840, condamna „dorul imitației”, care „s-a făcut la noi o manie primejdioasă”. Citez din memorie, după nouă ore de volan, sper că destul de exact. Junimiștii, ceva mai tîrziu, sînt împotriva imitațiilor, văzute ca atentate teroriste la adresa spiritului național, care, încă nedefinit cultural, ar risca să nici nu mai ajungă la această definire. În imitații, Maiorescu găsește „vițiul neadevărului”, care este semnul superficialității, stînd la baza teoriei sale despre „formele fără fond”. Puțin mai tîrziu, în interbelic, pornind de la teoriile psihologiei lui Tarde, Lovinescu se referea la imitație dintr-o perspectivă ușor diferită, făcînd și saltul spre o rezolvare. Tarde afirmă că principiul imitației este la temelia construcției sociale. Imitația e pentru societate ceea ce e ereditatea pentru individ. Fără să intru în subtilități teoretice, amintesc faptul că Lovinescu preia conceptul lui Tarde pentru a justifica faptul că imitația a reprezentat pentru națiunea noastră un proces obligatoriu, absolut necesar pentru alinierea la „civilizația Apusului”. Chiar dacă imitația presupune copierea formelor, în primele etape, cu timpul ea duce și la crearea fondului autohton. Căci forma cheamă fondul. Imitația este legea învățării, a evoluției, care produce și saltul de la copie la original.

Lovinescu era un spirit european. Nu trăia sub semnul complexelor. Știți, desigur, celebrul „Nu ne vindem țara”. Ce legătură are? Sîntem tentați, cultură crescută în umbra celor mai norocoase, devenite reprezentative, să pendulăm între două ipostaze: între a imita la nesfîrșit, sub formă de simplă copie, și a ne afirma cu mîndrie idioată unicitatea, printr-un discurs care ne maschează prea grosolan complexele. Fie imităm tot ce vedem pe-afară, fie nimic din ce e pe-acolo nu se compară cu ce avem noi. Parcă nu vrem să facem saltul de la formă spre fond.

Să ajung și la tematica acestei rubrici. S-a descoperit că finlandezii au un sistem performant de învățămînt? Ne repezim să-l copiem. S-a auzit că în nu știu care țară se aplică nu știu ce tip de evaluare? Păi, ia să facem și noi la fel! Testele Cambridge și-au dovedit eficiența? Păi, ia să le reproducem formatul și să le dăm și noi la examenele noastre. Fondul rămîne, însă, adesea, nedigerat. Se dau teste PISA și PIRLS? Avem rezultate slabe la ele? Păi, să dăm și noi pe modelul lor examenele naționale! Uitînd că, de fapt, examenele noastre au alt scop decît au cele internaționale. Pierdem din vedere procesul, fascinați de scopuri. Uităm că disciplina Limba și literatura română e, spre exemplu, una cu rol decisiv în formarea spiritului identitar, în graba de a evalua conform unor testări internaționale, care au scop în raport cu competențe transversale. Testele acestea internaționale nu evaluează decît literația funcțională, nu și pe cea literară, i.e. identitară.

În fine, ce vreau să spun? Mergeți să vedeți Malmkrog, măcar pentru a afla posibile răspunsuri la întrebarea dacă sînt unele popoare niște simple prizoniere ale unui primitivism etern, inutile cultural, sau nu. Pînă atunci, eu merg la Sf. Gheorghe, la „Anonimul“. Unde sper să mai simt o vreme spiritul verii, dacă nu spiritul veacului.

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.