Mobilizare exemplară la alegerile pentru Parlamentul European. Participarea masivă a europenilor la scrutin – e cea mai mare cifră din ultimele două decenii – înseamnă o așezare mai solidă a viitorului legislativ. Unde-s voturi e și legitimitate! Vestea și mai bună e că, pînă la urmă, partidele eurosceptice, antiimigranți, extremiste și populiste nu au obținut chiar atît de multe voturi pe cît se temeau unii politicieni din zona centristă. Ba chiar nu e exclus ca teama de un tsunami antieuropean să fi mobilizat la vot cetățeni care altminteri nu s-ar fi dus să-și voteze reprezentanții de la Bruxelles & Stras-bourg. Așa cum era de așteptat, cele două mari familii istorice de partide, PPE și S&D, au mai puține mandate ca în legislatura precedentă și nu vor mai forma, singure, majoritatea. Grupul ALDE, consolidat de deputații aleși pe listele En Marche, va reprezenta o forță politică importantă. În fine, revelația acestor alegeri o reprezintă Verzii. Mișcarea ecologistă a căpătat contur doar de puțină vreme și a fost o mare surpriză ca state precum Franța, Germania, Irlanda, Finlanda, Austria, Marea Britanie și Țările de Jos să trimită un contingent de 77 de deputați europeni ecologiști. Verzii ar putea chiar avea un cuvînt de spus la momentul aprobării Comisiei Europene în caz că nici un grup nu va avea majoritatea absolută. Ei sînt relevanți pentru o parte importantă a cetățenilor europeni și sînt pe cale să devină (aproape) indispensabili în ecuația puterii.

Acestea fiind spuse, trebuie totuși precizat că partidele eurosceptice vor avea în viitorul Parlament European un număr important de fotolii: aproape o treime. În Franța, de pildă, Adunarea Națională a lui Marine Le Pen a depășit cu puțin scorul obținut de partidul liberal centrist al președintelui Emmanuel Macron, plasîndu-se în top, cu 24% din voturi, față de sub 23% cît au reușit cei de la La République En Marche/MoDem. La doi ani de la accederea la putere a lui Emmanuel Macron, aceste alegeri europene au constituit un pariu pierdut pentru șeful statului și un test de rezistență trecut la limită, după cazul Benalla, după criza „vestelor galbene“. Atît Emmanuel Macron, cît și Nathalie Loiseau, capul de listă în aceste alegeri, au mizat pe un discurs pro-european și au atras atenția asupra riscurilor atrase de discursul extremist și eurosceptic promovat de principalul competitor electoral. Un discurs convingător, căci mobilizarea la vot a fost mare, dar nu suficient de atractiv, de vreme ce Le Pen a cîștigat alegerile. Verzii au cîștigat în Franța 13,5% din voturi – o adevărată surpriză. În parte, cel puțin, electoratul verzilor e hrănit de cei dezamăgiți de poticnelile din programul de mediu anunțat de Emmanuel Macron.

În Marea Britanie – victorie așteptată a Partidului Brexit condus de Nigel Farage, care a obținut peste 30% din voturi. Lansat acum cîteva săptămîni de susținătorul feroce al ieșirii Marii Britanii fără acord din Uniunea Europeană, acest partid se află acum în situația paradoxală de a trimite, temporar, pînă la părăsirea UE, un număr mare de aleși în Parlamentul de la Bruxelles. „It’s a hack of a job“ („E o treabă al naibii de grea“), a spus liderul partidului Brexit, despre Brexit. Cele două partide clasice, conservatorii și laburiștii, au fost sacționate de electorat tocmai pentru proasta gestionare a dosarului Brexit, obținînd la aceste alegeri rezultate modeste. Un scor bun a reușit partidul Liberal Democrat (20%), situîndu-se pe locul al doilea. Liberal-democrații au fost votați de tabăra celor care vor ca Marea Britanie să rămînă în Uniunea Europeană. Verzii au cîștigat 12% din voturi – o surpriză! Deputații britanici ecologiști vor avea un rol nesemnificativ în Parlamentul European. Dar scorul obținut la aceste alegeri e un semnal pentru partidele britanice clasice: la următoarele alegeri legislative interne (nu e exclus să fie anticipate!), și conservatorii, și laburiștii vor trebui să propună și o agendă de mediu pentru a satisface acest electorat.

În Germania, CDU/CSU a cîștigat alegerile, însă la un scor mic (puțin peste 28%). E cel mai slab rezultat din istorie pentru alianța conservatoare. Pentru noua șefă CDU, Annegret Kramp-Karrenbauer, e o dezamăgire. Însă situația Partidului Social Democrat, SPD, e de a dreptul dramatică: cu doar puțin peste 15 procente, social-demnocrații pare că nu și-au revenit după șocul ultimeloralegeri legislative. Partidul antimigrație Alternative für Deutschland a înregistrat o ușoară creștere față de scrutinul din 2014, obținînd aproape 11 procente. Revelația o constituie și aici Partidul Verzilor: aflați după recentele alegeri regionale pe un trend ascendent, Verzii au depășit acum, la europene, 20 de procente. Mișcarea Fridays For Future, inițiată de tînăra activistă suedeză Greta Thunberg, a prins foarte bine în Germania, unde, în fiecare vineri, mii de elevi demonstrează pentru a cere guvernanților să adopte politici în favoarea mediului. Pentru o țară puternic industrializată și, pe deasupra, mare producătoare de mașini, această conștiință ecologică și civică va marca, poate, și lansarea unei tranziții în domeniul energiei.