Cînd e mai bine să previi, decît să consolezi

Publicat în Dilema Veche nr. 381 din 2 - 8 iunie 2011
Cînd e mai bine să previi, decît să consolezi jpeg

Cînd în luna martie Japonia a fost lovită mai întîi de cutremur, apoi de tsunami, Brian Tucker se afla în Padang, Indonezia. Tucker lucra împreună cu un coleg la proiectarea unui refugiu care ar fi putut salva mii de vieţi în cazul în care – sau mai degrabă atunci cînd – un tsunami indentic celui format în Oceanul Indian în 1797, la o depărtare de cca 1000 de kilometri sud-est de locul unde s-a format şi tsunami-ul asiatic din 2004, ar putea lovi din nou. Tucker este fondatorul şi preşedintele unei organizaţii non-guvernamentale, GeoHazards International, a cărei misiune este de a reduce  numărul victimelor cutremurelor, din comunităţile vulnerabile.

Padang este una dintre aceste comunităţi. În partea de nord, în Banda Aceh, în tsunami-ul din 2004 au murit 160.000 de oameni. După spusele geologilor, falia care a provocat acel tsunami este posibil să se rupă şi înspre sud, punînd în pericol oraşele de coastă precum Padang-ul, care are o populaţie de 900.000 de locuitori, ameninţaţi în următorii 30 de ani de un cutremur major, urmat de tsunami.

În Banda Aceh, în urma tsunami-ului, a murit mai bine de jumătate din populaţia oraşului. În Padang, după estimările directorului biroului municipal de management al dezastrelor, un tsunami similar ar putea omorî peste 400.000 de oameni. 

Tucker povestea că, stînd pe plaja din Padang şi privind oceanul, încerca să îşi imagineze cum ar fi să vezi dintr-odată ridicîndu-se în faţa ta un zid de apă de cinci metri care întunecă orizontul şi se năpusteşte asupra oraşului. Acum, de cînd ştim înălţimea tsunami-ului care a lovit Japonia, nu mai trebuie să ne punem prea mult imaginaţia la contribuţie – poate doar în cazul în care trebuie să vedem cu ochii minţii digurile construite de japonezi pentru a reduce impactul tsunami-ului. 

 Într-adevăr, digurile n-au funcţionat după aşteptări, dar Japonia a fost, fără îndoială, mult mai bine pregătită decît este acum Padang-ul. Aici, chiar dacă este emisă avertizarea de tsunami, locurile înalte sînt prea depărtate, iar străduţele înguste – prea sufocate de trafic pentru a permite oamenilor să ajungă în siguranţă acolo. 

De aceea GeoHazards International încearcă să implementeze o idee mult mai practică, denumită Parcul de Pămînt pentru Evacuare în caz de Tsunami (TEREP). Ideea este să se construiască dealuri mici în părţile joase ale oraşului, ale căror nivele superioare să poată fi folosite ca parcuri sau ca terenuri de sport. Cu o avertizare de cîteva minute, oamenii ar putea să se îndrepte către aceste TEREP-uri, fiind în siguranţă deplină odată ajunşi la ultimul nivel.  Asemenea parcuri sînt o soluţie care nici nu costă mult şi care ar putea salva oamenii de pericolul tsunami-ului. Pentru construcţie se vor folosi doar materiale locale, ar fi un bun comunitar şi refugiu pentru sute de oameni.  Cu toate acestea, GeoHazards International nu are resursele necesare pentru a construi îndeajuns de multe TEREP-uri. După 20 de ani de funcţionare, organizaţia a rămas încă modestă, mai ales dacă o comparăm cu Crucea Roşie, organizaţie al cărei scop principal este acordarea ajutorului în caz de dezastru. Oamenii sînt dispuşi să doneze sute de milioane de dolari pentru a ajuta victimele de după dezastru, chiar în cazul unor ţări bogate precum Japonia, dar nu şi cînd vine vorba să investească în ceva ce ar salva viaţa şi a o proteja înaintea producerii unui cataclism. 

Unul dintre motive este acela că prevenirea unui dezastru nu face rating. Oamenii donează unor victime identificabile. Dacă e să construim asemenea refugii, nu vom vedea niciodată oamenii care altfel, fără banii noştri, ar fi murit. Nici un orfan disperat după ajutor nu va mai apărea la ştirile de seară. Dar nu e mai logic să donezi pentru salvarea vieţii părinţilor, decît pentru ajutorul copilului orfan, ai cărui părinţi tocmai au murit? 

Aceasta este situaţia pentru care trebuie să ne punem la contribuţie imaginaţia, să înţelegem şi să fim motivaţi de un bine pe care îl putem face. Din păcate, nu oricine poate face acest lucru.  

Un alt motiv pentru care nu dăm bani pentru prevenirea unui dezastru este cunoscut de fiecare dintre noi care a tot amînat să meargă la dentist, pentru că perspectiva unei dureri acute pentru următoarele săptămîni sau luni nu este atît de motivantă ca reticenţa să ai de-a face imediat cu un mic disconfort. Ne spunem că poate nu e aşa de grav, deşi ne dăm seama că, după toate probabilităţile, chiar este.  

Mulţi dintre noi nu putem cîntări cum trebuie evenimentele viitoare, mai ales cînd sînt nesigure. Aşa că ne spunem că geologii pot greşi, că probabil Padang-ul nu va fi lovit de nici un tsunami în următorii 30 de ani, şi că pînă atunci vom avea tehnologia necesară pentru a le putea prezice, iar oamenii vor avea  îndeajuns de mult timp să ajungă la locurile înalte. 

Ar trebui însă să ne lăsăm ghidaţi de ideea că o asemenea intervenţie ar putea salva vieţi, multe vieţi, fără a costa prea mult. Toate acestea sînt dovezi că asemenea construcţii reprezintă, într-adevăr, o valoare reală.  

Peter Singer este profesor de bioetică la Universitatea Princeton şi profesor laureat la Universitatea Melbourne. A publicat, printre altele, volumele Practical Ethics, One World şi, recent, The Life You Can Save.

Copyright: Project Syndicate, 2011  
www.project-syndicate.org  

traducere de Stela GIURGEANU

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.