Acum aproape un an, Dacian Cioloş venea la Bucureşti pentru un dialog „cetăţenesc“. Adică o întîlnire la scară uşor festivistă cu poporul: oengişti, ziarişti, lume. Am revăzut cu acel prilej un Dacian Cioloş relaxat, amabil, cu umor, pus pe destăinuiri cvasi-personale. De aici şi amintirea plăcută. În fond, chiar dacă ştiam că seria „întîlniri ale comisarilor europeni cu cetăţenii“ este mai mult formală, bună de bifat în căsuţa „măsuri de comunicare pentru a crea impresia de apropiere de popor“, am avut ce povesti după aceea. Nu a fost pierdere de vreme.
 
Mai acum o săptămînă, fusei în străinătate, să mă văz, carevasăzică, cu un alt comisar. Întîlnirea cu cetăţenii a fost programată la Ruse (aia da, străinătate!), iar eroul principal a fost domnul Frans Timmermans. Conform fişei postului, domnia sa este prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene şi se ocupă de „Mai bună reglementare, Instituţii, Domnia legii, Drepturi fundamentale“. Da, aşa se cheamă portofoliul! Nu e vorba de chestii „simple“ cum ar fi Dezvoltarea regională sau Comerţul… E ditamai domeniul, definit aşa cum aţi văzut (traducerea îmi aparţine, s-ar putea să nu fie în concordanţă cu cea oficială). Tot Bruxelles-ul bănuieşte, încă de la numire, că domnul Timmermans ar fi, în fapt, preşedintele Comisiei. De ceva vreme, bănuiala s-a cam confirmat. Domnul Juncker pare mai degrabă faţada de „comunicare politică“ decît eroul birocraţiei eficiente. A se revedea pe YouTube momentele delicioase ale primirii participanţilor la Reuniunea de la Riga… 
 
La Ruse, sală mare, cîteva sute de cetăţeni (români şi bulgari), plus patru alţi cetăţeni pe scenă: moderatoarea de la BNT (televiziunea publică bulgară), domnul Timmermans, preşedintele bulgar şi ministrul român al Justiţiei. Evident, vedetă era domnul comisar. Domniei sale i-a fost adresată uriaşa majoritate a întrebărilor. Personal, am încercat să obţin un punct de vedere ceva mai puţin corect politic. Am întrebat care ar fi elementul de „unitate“ în diversitatea europeană de care ne mîndrim, acel „ceva“ care să ne diferenţieze de cei care taie capete pe plajă în nordul Africii sau anexează după bunul plac teritorii în estul Uniunii. Nu a fost chip să obţin decît banalul „au dispărut graniţele în UE, cine şi-ar fi închipuit asta acum cîteva zeci de ani?“. Eu am întrebat ceva legat de o provocare, dînsul mi-a răspuns ceva legat de un succes deja bifat. Celelalte intervenţii din sală au fost, în general, legate de corupţie, anchete, politicieni. Ceea ce era cumva de aşteptat, avînd în vedere naţionalitatea celor prezenţi. Tot relativ previzibilă a fost şi invidia trans-danubiană care se întrezărea în mai toate întrebările vecinilor bulgari. „De ce românii pot şi noi nu?“ E clar, toţi se refereau la anticorupţia de la nord de Dunăre, prin comparaţie cu cea de la sud. Evident, toate răspunsurile domnului Timmermans au fost pe linia: „Comisia doar constată, Comisia nu se poate implica, Comisia gestionează, nu judecă“. 
 
Apoi a urmat conferinţa de presă (scurtă). Sală mai mică, vreo 30 de ziarişti prezenţi. Am apucat să întreb de marele meu of: preţul kilowattului. L-am informat pe domnul preşedinte (deh, vicepreşedinte, m-am corectat imediat) că eu deja contribui din plin la efortul Europei de a fi cea mai eco-bio economie mondială, plătind 12% în plus, lunar, la fiecare factură de la Enel, în contul energiei regenerabile şi al cogenerării. Am întrebat ce îmi poate aduce mie piaţa energetică unică. Mă cam îndoiesc că mă poate ferici cu preţuri mai mici. Şi mă mai tem că, de vom descoperi un catralion de metri cubi de gaze sub Marea Neagră, nici noi, nici bulgarii nu vom avea mare prilej de băut şampanie (aici, oficialul bulgar mi-a zîmbit generos, pe la spatele domnului comisar). „Ar trebui să investiţi în regenerabile, că gazul tot o să se termine la un moment dat, rezervele din Marea Neagră nu vor face decît să vă prelungească suferinţa.“ Banal răspuns, dacă îmi permiteţi.
 
La spartul conferinţei, fără camere de luat vederi, mi-a spus: „Cred că vorbeaţi de emisiile de bioxid de carbon. Daaa, asta încă se discută“. Nu am apucat să aflu în ce fel. Oricum, ar fi fost off the record şi nu v-aş fi povestit.  
 
Gabriel Giurgiu este realizator de emisiuni despre Uniunea Europeană, la TVR.