Cealaltă Suedie

Publicat în Dilema Veche nr. 760 din 13-19 septembrie 2018
Salutări de la Basel jpeg

În state cu veche tradiție democratică, în care guvernele lucrează în folosul poporului și pentru bunăstarea generală, alegerile sînt o sărbătoare. Duminica trecută, în Suedia, n-a fost nici o sărbătoare.

Rezultatele arată că nici una din formațiunile politice de centru-stînga și centru-dreapta nu a obținut suficiente voturi pentru a forma guvernul. Ambele blocuri au cîștigat în jur de 40%. Dar coaliția „roșu-verde“ (social-democrații, verzii și partidul de stînga, adică foștii comuniști) are un avantaj – infim – față de alianța de centru-dreapta (conservatorii, centriștii și creștin-democrații).

Partidul de extremă dreaptă al Democraților Suedezi a cîștigat aproape 18% din voturi. E un scor istoric. Niciodată un partid extremist nu a obținut un rezultat atît de copleșitor în Suedia. Însă voturile obținute sînt departe de ceea ce prevesteau sondajele, care, cu o săptămînă înaintea alegerilor, plasau partidul la 20% sau chiar 25% din opțiunile electoratului.

Comunitatea internațională poate deci răsufla ușurată, cel puțin pentru moment: curentul populist, extremist, antieuropean nu a cucerit Suedia. Dar să nu ne amăgim. Campania electorală a stîrnit dezbateri aprinse pe marginea politicilor de imigrație ale Suediei, dezbateri întreținute tocmai de Democrații Suedezi. Istoria recentă le oferă și contextul pentru discursul virulent anti-imigraționist. Începînd cu 2015, Suedia a preluat, în ritm susținut, refugiați. Din rațiuni umanitare, dar și economice. Astăzi, imigranții reprezintă 20% din populație. Au venit prea mulți și prea repede pentru a se putea integra. Ei sînt vizibili – mai ales la periferiile orașelor. Acolo a crescut și infracționalitatea. Dar nu atît de mult încît să stîrnească îngrijorarea, au încercat să explice autoritățile. Și totuși, infracționalitatea a fost o temă centrală a campaniei electorale. Cînd discuți despre frică, cifrele nu mai contează atît de mult. Emoția e mai presus de rațiune. Aceste emoții au deturnat și agenda: s-a vorbit mai mult ca oricînd despre pericolul pe care îl reprezintă „străinii“ și prea puțin despre economie, sănătate, educație, adică despre temele predilecte ale dezbaterilor politice din Suedia. Pînă și în discuțiile despre infailibilul sistem social suedez și despre posibilele reforme fiscale a intervenit, mereu, argumentul cheltuielilor suplimentare pe care le presupune politica ușilor deschise. Nu e deci de mirare că Partidul Democraților a atras atît de mult electorat. Să redăm Suedia suedezilor – ăsta a fost sloganul lor. Cît despre socialiști, aceștia au fost atacați dinspre dreapta pentru că au promovat politicile pro-imigraționiste și, apoi, dinspre stînga, atunci cînd au renunțat la ele. Rezultatul slab de la alegeri e, deci, ușor de explicat.

Vestea bună e, deci, că Partidul Democraților a obținut un scor electoral modest, insuficient pentru a intra la guvernare. Vestea proastă e că 18% e destul cît să încurce formarea viitorului guvern. Impactul partidului e important. În primul rînd, pentru că, foarte probabil, noul guvern va fi mai fragil, căci se va sprijini pe o majoritate instabilă. În al doilea rînd, Partidul Democraților va forța o regîndire a sistemului de partide în ansamblu și o reașezare a scenei: partidul socialist va deveni mai conservator.

E o tendință vizibilă cam peste tot în Europa: baza electorală a partidelor tradiționale se restrînge. Partidele „mari“ devin tot mai mici, iar partidele mai mici cresc în importanță. Sprijinul electoral pentru periferie e tot mai puternic. Peste tot în Europa, partidele și alianțele din mainstream, care au dominat vreme de decenii scena politică, sînt tot mai slăbite. Formarea unor coaliții devine tot mai anevoioasă, guvernele sînt mai fragile, mai instabile chiar și în state cu o îndelungată tradiție a negocierii și consensului, precum Germania sau Suedia. Îngrijorarea legată de tendințele populiste, extremiste, antieuropene e întemeiată. Dar poate că alegerile din Suedia ar trebui privite și din altă perspectivă. Nu atît despre populism și extremism e vorba, cît despre declinul continuu al partidelor tradiționale, despre fragmentarea electoratului, despre apariția micilor partide antisistem. În Suedia, la alegerile de duminica trecută n-a cîștigat nimeni. Sau a cîștigat cealaltă Suedie.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Un gigant italian deschide o nouă fabrică în România și angajează 800 de oameni
România pare extrem de atractivă pentru investitorii străini dat fiind că în ultima perioadă tot mai multe companii aleg să construiască noi fabrici în țara noastră.
image
Prețul uriaș cerut pentru un apartament din București. „Se vinde și strada? În Berlin e mai ieftin!”
Prețurile proprietăților imobiliare cresc de la o zi la alta în marile orașe, iar Bucureștiul e printre cele mai scumpe. Chiar dacă nu a ajuns încă la nivelul Clujului, Capitala e plină de oferte inaccesibile românilor de rând.
image
Cum să-i facem pe aliații NATO să ne sprijine ca pe baltici și polonezi. Un expert român pune degetul pe rană
NATO și SUA sunt mult mai puțin prezente în partea de sud a flancului estic decât în zona de nord, ceea ce creează un dezechilibru. Chiar dacă, anul trecut, Congresul SUA a votat ca regiunea Mării Negre să devină zonă de interes major pentru americani, lucrurile se mișcă încet.

HIstoria.ro

image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.
image
Măcelul din Lupeni. Cea mai sângeroasă grevă a minerilor din Valea Jiului
Greva minerilor din 1929 a rămas în istoria României ca unul dintre cele mai sângeroase conflicte de muncă din ultimul secol. Peste 20 de oameni au murit răpuşi de gloanţele militarilor chemaţi să îi împrăştie pe protestatari, iar alte peste 150 de persoane au fost rănite în confruntări.
image
Cuceritorii din Normandia
Normandia – locul în care în iunie acum 80 de ani, în așa-numita D-Day, aproximativ 160.000 de Aliați au deschis drumul spre Paris și, implicit, spre distrugerea Germaniei naziste.