Acum vreo lună, agitaţie mare, la nivel de management superior în TVR. Apăruse un call (cerere) de oferte pentru a coopera la promovarea reformei Politicii Agricole Comune (din engleză-prescurtat ar veni CAP, de la Common Agricultural Policy). Reforma cu pricina o va face domnul Cioloş. Ţara pe care o cunoaşte cel mai bine domnia sa este România (asta, în jargon de Bruxelles, înseamnă că dînsul este român). În plus, TVR-ul socoate că ar fi prilej de fudulie să se lipească de un proiect al Uniunii Europene. Aşadar, am dat năvală în documentaţie, să vedem cum am putea să aplicăm la cele 300.000 de euro, care grant se cheamă, bani de producţie TV, ziceam noi. Şi dă-i şi sapă, sapă şi dă-i. Şi constatăm noi, după îndelungate munci intelectuale (care au durat vreo două zile) că nu e nici un profit să ne introducem în amintita schemă de finanţare deoarece Mărita Comisie Europeană nu recunoaşte drept eligibile cheltuielile tehnice legate de o transmisie TV (studio, echipe de filmare şi post procesare a imaginii – grosul costului). Cum ar veni, ar fi decontat (la un termen vag, peste vreun an şi jumătate), doar 50% din eventualele cheltuieli salariale sau de drepturi de autor. Am săpat şi prin site-urile Comisiei şi am citit că, în afară de o staţie locală din Polonia (parcă), în rest, nici o organizaţie de presă nu a căpătat vreodată numitul grant pentru explicarea politicii agricole comune. Recipienţii ultimilor ani au fost asociaţii de genul „Organizaţia cultivatorilor de conopidă mică şi creaţă din nordul provinciei X“. 

Am lăsat în lehamite grantul deoparte şi am zis că e în interesul publicului românesc să  explicăm (chiar şi pe gratis) ce şi cum cu reforma comisarului Cioloş, cel care cunoaşte România „cel mai bine dintre statele membre“. E de interes public, ne băgăm! De aia sîntem plătiţi regeşte din cea mai mică taxă pe audiovizualul public al întregului spaţiu european (Albania are o taxă mai mare cu 20%). Altfel spus, dacă tot nu am putut transmite în direct (din motive strict financiare) meciul lui Bute, măcar CAP-ul să îl explicăm. Şi am purces la treabă. Colegii de la Viaţa Satului s-au îndreptat, cum era firesc, spre cei loviţi de reforma CAP, varianta Cioloş: marii proprietari de terenuri.  

Scurtă explicaţie: domnul comisar doreşte să îndrepte amintita politică, inclusiv prin a plafona subvenţia directă pe hectar, astfel încît să nu se mai plătească sume de milioane de euro (ca subvenţie la hectar, repet), următorilor: cluburi de golf, aeroporturi, bănci cu terenuri cîştigate prin lichidarea ipotecilor, staţiuni balneare, terenuri de vînătoare ale marilor miliardari europeni sau micilor cultivatori de marijuana din Suedia (nu rîdeţi, am o listă impresionantă de asemenea plăţi făcute, ani la rînd, de Comisia Europeană; sursele sînt, evident, britanice). Personal, ideologic, am o mare problemă cu această abordare. Sînt de acord cu faptul că un teren de golf nu are de ce să ceară subvenţie directă la hectar, dar nu pot agrea încurajarea „fermei de 20 de hectare“ (dominantă în UE) în dauna marilor proprietăţi de zeci de mii de hectare (norma „americană“, adică a celor care domină comerţul cu cereale pe pieţele globale). Pe lîngă argumentul patriotismului comunitar (scuze de expresie), îmi vine şi cel naţional. Păi, Franţa, Italia, Germania sau Marea Britanie greu pot pune laolaltă exploatări agricole de dimensiuni mari. România şi Polonia au cum face asta. De aceea, exact în aceste ţări se loveşte cu o eventuală plafonare a subvenţiei.  Revin. Colegii mei de la Viaţa Satului au decis, în numele interesului public (bineînţeles) să intervieveze doi „moguli agricoli“ loviţi de propusa reformă: Culiţă Tărîţă (judeţul Neamţ) şi Mihai Anghel (din Dolj).  

Mă apropii de limita maximă de semne pentru un articol în această parte a paginii, astfel încît mă grăbesc să vă spun ce voi povesti în ediţia viitoare: Culiţă şi Anghel nu au habar să îşi apere interesele, noi plătim mai mult decît alţi europeni pentru mîncarea cea de toate zilele, Băsescu are dreptate în ceea ce priveşte evaziunea fiscală din agricultură, iar reforma CAP-ului cel păstorit de Dacian Cioloş vizează doar politica unor preţuri mari. Răbdare, mai e doar o săptămînă.  

Gabriel Giurgiu este realizator de emisiuni despre Uniunea Europeană la TVR.