„Bruxelizarea“ eşecurilor şi „naţionalizarea“ succeselor

Publicat în Dilema Veche nr. 522 din 13-19 februarie 2014
Ecourile tragediei jpeg

- interviu cu Maroš Šefčovič, vicepreşedinte al Comisiei Europene -

Vicepreşedinte al Comisiei Europene şi Comisar pentru Relaţii Interinstituţionale şi Administraţie, Maroš Šefčovič s-a aflat, la începutul săptămînii, într-o vizită oficială la Bucureşti. El s-a întîlnit cu preşedintele Traian Băsescu şi cu preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea. De asemenea, vicepreşedintele Šefčovič a participat la o întîlnire cu comisiile reunite pentru afaceri europene din Senat şi Camera Deputaţilor. Una dintre sarcinile principale ale comisarului Šefčovič este asigurarea consensului între instituţiile europene, cu privire la marile decizii din cadrul Uniunii. În vîrstă de 48 de ani, a lucrat în structurile Ministerului Afacerilor Externe din ţara sa, Slovacia, şi a devenit ambasador la Uniunea Europeană odată cu aderarea ţării sale, în 2004. Este membru al Comisiei Europene din 2009.  

Domnule comisar, ne aflăm la începutul unui an cu alegeri europene, urmate de o reînnoire a Comisiei Europene. Cum aţi descrie acest moment?

Cred că ne aflăm într-o perioadă crucială pentru Uniunea Europeană. Ne aflăm la ieşirea din cea mai grea perioadă a Uniunii Europene şi nu a fost deloc simplu în ultimii patru-cinci ani să fii membru al Comisiei Europene. Ne-am aflat mereu în centrul furtunilor, fie că a fost vorba despre criza bancară sau de cea economică. În acelaşi timp, traversăm o criză la nivelul elitelor şi se simte o frustrare la nivelul cetăţenilor. Iar ceea ce trebuie să facem acum este să ne situăm în fruntea unui proces de comunicare cu cetăţenii. Trebuie să le explicăm ce perioadă grea a fost, dar şi cît de rău ar fi putut să fie dacă nu am fi avut o Uniune Europeană în spate, pentru a adopta soluţii europene. Pentru că eu cred că aceste soluţii au ajutat să înfruntăm situaţia. Am rămas în picioare şi am rezistat cînd unii oameni ne-au cerut soluţii simple, care aminteau de un trecut european nu prea glorios. Şi acum ne putem găsi într-o situaţie paradoxală, de a avea, de cealaltă parte, la viitoarele alegeri, o creştere a reprezentării partidelor eurosceptice în Parlamentul European. Importanţa Parlamentului European a crescut; acum, deciziile cele mai importante la nivel european sînt luate de trei instituţii comunitare: Parlament, Comisie, Consiliu. De aceea spun că ne găsim într-o perioadă crucială şi este bine ca europenii să participe la această dezbatere extrem de importantă.  

Unul dintre obiectivele dumneavoastră este să contribuiţi la găsirea unui consens între instituţiile implicate în luarea deciziilor. A fost, cum spuneţi, o perioadă dificilă, cu multe decizii greu de luat şi cu negocieri uneori dure între instituţiile implicate în decizii. Credeţi că aţi reuşit să găsiţi un consens acceptabil?

Da, a fost dificil, aşa cum am spus. Dar, în acelaşi timp, am lansat un nou sistem de luare a deciziilor în Uniunea Europeană. Procesul de decizie s-a schimbat mult odată cu Tratatul de la Lisabona. Eu am lucrat şi pentru Consiliu, am lucrat şi pentru instituţiile naţionale şi am putut face o comparaţie. Deciziile în Consiliu se adoptau destul de repede, pe baza majorităţii calificate. Acum, Parlamentul European a devenit un jucător la fel de important, şi statele membre înţeleg că deciziile nu mai pot fi luate doar de Consiliu, de statele membre, şi că acestea trebuie negociate cu Parlamentul. Şi este bine aşa, fiindcă Parlamentul European îi reprezintă direct pe cetăţenii europeni. Iar deciziile se iau tot mai mult pe căi comunitare, europene, nu doar la nivelul interguvernamental. În multe cazuri, Parlamentul a jucat un rol foarte constructiv în negocierile privind Cadrul Financiar Multianual, în diferitele faze ale negocierii guvernanţei economice şi acum, la ultima piesă din acest puzzle, care este uniunea bancară. Începutul a fost important şi cred că acum, chiar dacă nu totul este fericit, vedem ce decizii importante au fost adoptate, în pofida crizei. Cred că avem deja un background important, odată adoptate guvernanţa economică, bugetul următorilor şapte ani şi noile reguli comune privind băncile. Acum avem nevoie de susţinerea puternică a cetăţenilor, care să confere o legitimitate puternică acestor decizii în continuare.

Tocmai aceasta este problema, mulţi cetăţeni consideră că deciziile europene se iau departe de ei, că ei nu sînt implicaţi în deciziile europene. Ce le răspundeţi?

Cred că, adeseori, cetăţenii nu ştiu cum sînt, de fapt, implicaţi în procesul de decizie. Dar membrii Parlamentului European sînt aleşi direct de către ei. Parlamentele naţionale, pe de altă parte, exercită o influenţă din ce în ce mai mare. Există, în plus, o societate civilă vibrantă, şi aici, în România, şi în Bruxelles şi în întreaga Europă. Aceste organizaţii influenţează agenda europeană. Pe de altă parte, orice decizie pe care Comisia o propune este supusă mai întîi unei ample consultări publice, în cadrul căreia fiecare poate să-şi spună părerea. În plus, există acum posibilitatea acordată cetăţenilor Uniunii de a propune ei înşişi acte normative, printr-un mecanism transnaţional de iniţiativă legislativă. Mecanismul a început să funcţioneze de anul trecut şi deja au participat la el peste două milioane de cetăţeni şi vor fi şi mai mulţi, fiindcă există deja o a treia iniţiativă, deci numărul cetăţenilor implicaţi va depăşi trei milioane. Cred că există numeroase moduri de implicare a cetăţenilor în luarea deciziilor. Există şi clişeele, bineînţeles, legate de faptul că deciziile se iau numai la Bruxelles. Cred că trebuie să intensificăm dialogul cu instituţiile naţionale. Instituţiile naţionale, ca şi liderii naţionali, sînt cu mult mai des prezente în media. Şi ceea ce cred că ar trebui să oprim înainte de alegerile din mai este ceea ce se cheamă „bruxelizarea“ eşecurilor şi „naţionalizarea“ succeselor. Pentru că am observat acest lucru, cînd am avut de adoptat decizii dificile în Consiliu: se întîmplă ceva între etajul opt, unde se iau decizii, şi parter, unde se comunică cu presa. Iar unii miniştri spun: ei au adoptat o anumită măsură. Dar cine sînt ei?

Deciziile cele mai dificile se iau cu unanimitatea statelor membre. Trebuie să existe şi la nivel naţional curajul de a explica felul în care se iau deciziile dificile şi să nu se arunce vina pe altcineva. Pentru că atunci cetăţenii devin confuzi. Şi au impresia că altcineva ia deciziile, nişte anonimi birocraţi de la Bruxelles. Ceea ce nu este adevărat. Comisia face propunerile, care sînt adoptate, de obicei, prin consens, de către miniştrii statelor membre şi de către Parlamentul European, ales direct de către cetăţeni. Comisia poate face foarte puţine de una singură. Deciziile sînt, de fapt, colective şi liderii naţionali ar trebui să explice acest lucru, pentru ca oamenii să aibă o percepţie reală asupra lucrurilor care se întîmplă la Bruxelles.

Care au fost mesajele principale transmise decidenţilor români?

Camera Deputaţilor se află pe locul 4, iar Senatul pe locul 6, în topul celor 40 de adunări parlamentare din UE în ce priveşte opiniile transmise către Comisia Europeană, în legătură cu propunerile legislative. Ceea ce este de-a dreptul impresionant. Le-am transmis membrilor Parlamentului de la Bucureşti un mesaj despre cît de important este sprijinul puternic pentru reformele structurale, pentru reforma justiţiei, unde România a făcut progrese importante. Am discutat despre cît de important este sprijinul pentru reformarea administraţiei publice, pentru a ajuta la mai buna absorbţie a fondurilor europene. Eu cred că instrumentul fondurilor europene va transforma cu adevărat România, din punct de vedere economic.

Aţi abordat şi problema integrităţii? Cît de importantă este aceasta în cadrul dialogului cu instituţiile naţionale şi pentru credibilitatea procesului de decizie?

Desigur că această problemă a intervenit în discuţiile cu membrii Parlamentului. Evident, integritatea este foarte importantă, şi nu doar pentru politicienii români, ci pentru toţi politicienii din Uniunea Europeană. În timpul crizei care a afectat Uniunea Europeană, am avut ocazia să discut cu mulţi oameni care mi-au spus cît de şocaţi au fost de comportamentul iresponsabil al unor bancheri, cît de rău privesc acele companii multinaţionale, care fac profituri în anumite state şi apoi şi le protejează de taxare în paradisuri fiscale. Şi ştiu şi cît au suferit oamenii ca urmare a deciziilor luate la nivel european pentru depăşirea crizei – şi dau numai exemplul creşterii ratei şomajului în întreaga Uniune Europeană. Pentru a reclădi încrederea în instituţii şi în Uniunea Europeană, este obligatoriu să dăm dovadă de integritate. Uniunea Europeană a fost clădită pentru cetăţeni şi sînt convins că nu ne vom putea păstra stilul nostru european de viaţă, pe fondul competiţiei globale, dacă nu vom rămîne împreună, dacă nu vom învăţa unii de la alţii şi dacă nu vom continua să construim o Uniune Europeană în spirit de colaborare şi solidaritate.  

Ovidiu Nahoi este realizator de emisiuni la Money.ro.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.