„America is back”, dar adversarii democraţiei rămîn redutabili

Publicat în Dilema Veche nr. 881 din 25 februarie - 3 martie 2021
Lichidarea doctrinei europene de deschidere treptată spre Iran jpeg

Cîteva declaraţii făcute recent de preşedinte american Joe Biden înseninează relaţiile Uniunii Europene cu Statele Unite şi furnizează puţin oxigen taberei democratice de pe planetă.

Pe data de 19 februarie, participînd prin videoconferinţă la o reuniune G7 şi apoi la o reuniune pe teme de securitate, Joe Biden a ţinut să precizeze că America is back. Mesajul este adresat în special Rusiei şi Chinei, dar şi Turciei, Iranului, Arabiei Saudite, precum şi altor ţări care au avut ca obiectiv în ultimul deceniu slăbirea Uniunii Europene şi a relaţiilor transatlantice, precum şi demolarea democraţiei. China, în special, a încercat să demonstreze lumii că sistemul propus de ea este superior celui occidental întrucît ar fi mai reactiv faţă de problemele oamenilor şi ar avea o mai mare capacitate de a le rezolva. Iar în context de pandemie, chinezii chiar au reuşit să cîştige cîteva puncte în arena acestei confruntări.

Mesajul adresat de Joe Biden direct lui Vladimir Putin este şi el fără echivoc. Biden l-a acuzat pe Putin că „atacă democraţiile” şi că încearcă să intimideze individual statele europene. În consecinţă, liderul de la Casa Albă reaminteşte că regula numărul unu a Alianţei Atlantice rămîne în vigoare şi că orice atac împotriva unuia dintre membrii Alianţei va fi considerat ca un atac împotriva tuturor statelor membre.

America is back şi în ceea ce priveşte lupta împotriva schimbărilor climaterice, pentru că Statele Unite au revenit în cadrul acordurilor de la Paris semnate în 2015. Washington-ul este dispus să reia şi discuţiile cu Teheranul pe tema programului nuclear iranian, ceea ce nu înseamnă că americanii vor accepta vreodată ca ayatollahii să se doteze cu arma atomică, acest lucru i-ar conferi regimului integrist iranian o longevitate milenară.

După era Trump (scurtă, dar dezastruoasă pentru echilibrul internaţional), lucrurile par să revină „la normal” pe eşichierul geopolitic. Trump se înţelegea bine cu Recep Tayyip Erdogan şi, la insistenţele preşedintelui turc, i-a abandonat pe kurzi, deşi aceştia luptaseră cu brio împotriva Organizaţiei Stat Islamic în Siria şi în Irak. Joe Biden însă nu pare să fie prea prietenos cu Erdogan şi, de altfel, în urmă cu mai bine de un an, a declarat într-un interviu că America ar trebui să sprijine Opoziţia din Turcia pentru a scăpa „de regimul autocratic al lui Erdogan”. O schimbare de accent, semnalată de publicaţia Courrier International, este vizibilă şi în raporturile administraţiei democrate cu Arabia Saudită. Casa Albă l-a snobat recent pe impetuosul Mohammed ben Salman şi a subliniat că interlocutorul lui Joe Biden va fi regele şi nu prinţul moştenitor.

Toate aceste declaraţii, atitudini şi semnale sînt salutate de aliaţii europeni ai Americii, deşi în interiorul Uniunii dezbinarea rămîne principala vulnerabilitate. Germania, de exemplu, înainte de venirea lui Joe Biden la Casa Albă, a exercitat presiuni asupra europenilor ca să semneze un parteneriat economic cu China. Tot Germania continuă să construiască un gazoduct cu Rusia deşi proiectul este criticat din multiple direcţii, şi la Washington, şi la Paris. Divergenţele interne ale europenilor rămîn un fel de blestem istoric şi principalul aliat al autocraţilor şi al dictatorilor care văd în consolidarea Uniunii Europene un pericol pentru statutul lor.

Joe Biden pare să-şi modifice atitudinea şi în privinţa unui alt dosar, o veritabilă dilemă, de fapt, cel legat de Afganistan. Predecesorul său a negociat cu talibanii şi a promis retragerea tuturor trupelor străine din Afganistan pînă pe data de 1 mai 2021. Administraţia democrată nu este însă mulţumită nici de acordul semnat cu talibanii şi nici de modul cum respectă talibanii acest acord.

În privinţa Afganistanului, americanii sînt puşi în faţa aceleiaşi dileme pe care o au francezii în Sahel. În ambele cazuri, intervenţii militare lansate în numele luptei antiteroriste şi al unei construcţii democratice s-au împotmolit. Şi în Afganistan, şi în zona subsahariană a Africii, o retragere brutală ar însemna ocuparea rapidă a terenului de către islamiştii radicali, altfel spus de forţe avînd ca scop final distrugerea Occidentului şi a democraţiei de tip occidental.

Lupta dintre democraţie şi autoritarism a atins un moment „crucial”, a afirmat Joe Biden în discursul său de politică externă pronunţat pe 19 februarie în contextul Conferinţei pe tema securităţii de la München. În această luptă împotriva celor decişi să lichideze democraţia, cîteva state ale Europei occidentale sînt însă învinse în mod paradoxal la ele acasă, întrucît au permis proliferarea comunitarismului islamist. În Franţa, de cîteva săptămîni, se vorbeşte mult despre oraşul Trappes, situat la 45 de kilometri de Paris, după Versailles. Un profesor de filozofie a decis să-şi suspende cursurile într-un liceu din oraş întrucît se simte ameninţat. Motivul? A „îndrăznit” să lanseze în presă semnale de alarmă legate de influenţa tot mai mare a salafiştilor în şcoli și, în general, în oraş. „Islamiştii au cîştigat bătălia la Trappes”, declară profesorul Didier Lemaire în interviurile sale. El descrie de asemenea cum în oraş, în sînul comunităţii musulmane, voalul islamic s-a generalizat, cum în majoritatea cafenelelor intră numai bărbaţii, cum majoritatea saloanelor de coafură nu mai sînt mixte etc. Detalii din viaţa de zi cu zi punînd în lumină structurarea treptată a unei societătăţi paralele. „La Trappes nu mai sîntem în Franţa”, a mai spus Didier Lemaire, reproşînd autorităţilor franceze refuzul de a vedea o anumită realitate.

Franţa pregăteşte în prezent un proiect de lege împotriva „separatismului”, dar unii editorialişti regretă dispariţia cuvîntului „islamist” din text. Altfel spus, inamicul nu este desemnat, fără îndoială sub presiunea gîndirii politice corecte.

Matei Vișniec este scriitor, dramaturg și jurnalist.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.