Acceptarea înfrîngerii

Publicat în Dilema Veche nr. 670 din 22-28 decembrie 2016
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg

Pentru William Shakespeare, istoria politică a lumii pe care el o știa era o poveste a omului, ceva ca un banc de încercare a ființei în toate dimensiunile ei: fizică, morală, intelectuală. Mă întreb dacă, dincolo de opera lui, istoria politică chiar este altceva. Acum două săptămîni, scriam aici despre felul în care politicienii pierd. Stilistica eșecului politic este, în cel mai bun caz, caraghioasă, de nu este penibilă, din perspectivă omenească. Se spune că, aducînd temperanța și raționalitatea în cetate, democrația face imposibilă apariția eroilor și a martirilor. În loc, din cîte se pare, a adus penibilul. Înfrîngerea poate căpăta sens înalt doar dacă este primită martiric sau decent. Politica democrațiilor închide aceste posibilități.

În fond, Charles Pasqua avea dreptate cînd spunea că omul politic este „plus fidèle à sa nature qu’à ses intérêts“. Despre cît de important este să știi să pierzi ne vorbesc și ultimele alegeri. PNL a pierdut localele acum cîteva luni. Totuși, urmînd ca o turmă niște lideri submediocri, a anunțat o victorie: cel mai bun scor electoral la locale din istoria PNL. Dacă admiteau că au pierdut, adică dacă admiteau decent evidența, se așezau la masă, vedeau unde au greșit și aveau șanse să aibă un rezultat mai bun în decembrie. Dar dacă mentalitatea internă de partid a fost generată de propagandă și nu de analize, au intrat fericiți de ei înșiși direct în zid. Marele avantaj al faptului că PNL nu a știut să piardă în primăvară a fost că cei doi conducători, spulberați acum, au mai rămas șefi cîteva luni. Aș întreba întreaga suflare penelistă: a meritat? Și aș pune aceeași întrebare și pentru președintele Iohannis, tot mai nesigur de al doilea mandat: a meritat? Asta pentru că liderii PNL suferă de exact aceeași boală de care au suferit toate partidele cînd aveau președinte de țară: se așteaptă lumina din dealul Cotrocenilor.

Luați acest mic comentariu al meu drept o reflecție asupra naturii umane și nu drept un comentariu politic. La fel, cred, trebuie luată și povestea americană încheiată acum cîteva zile. Puțini oameni știu că nu doar Hillary Clinton și Donald Trump s-au aflat în competiția pentru Casa Albă. Au mai fost, pe lîngă cei doi, alți patru candidați. Unul dintre ei, pe nume Jill Stein, o doamnă cochetă în genul militant, candidat ecologist, care a obținut 1,06% din voturi, a cerut renumărarea voturilor în trei state: Wisconsin, Michigan și Pennsylvania. Cererile ei reclamau că mașinile care înregistrau voturile alegătorilor nu erau în bună funcțiune, astfel că, în ziua votării, tot treceau niște tipi pe lîngă ele, introduceau dischete reprogramînd ceva și nu-i întreba nimeni de sănătate. Precizez că tabăra democrată nu a contestat alegerile – ba mai mult, a declarat ca propria analiză nu aduce motive de suspiciuni. Nu poți să nu observi, de la început, că statele contestate de Jill Stein sînt, toate, cîștigate strîns de Trump. Așadar, în statele cîștigate de Clinton mașinile au mers bine – nimic de reclamat. A doua observație este că toate aceste state au fost cîștigate surprinzător de Trump, căci ele erau socotite a fi sigure (Wisconsin și Pennsylvania) ori cu mari șanse de a fi adjudecate de către democrați (Michigan). Mai este de adăugat că, în primele trei săptămîni după ce Jill Stein a ridicat steagul renumărării în numele democrației și respectului pentru popor, a reușit să strîngă pentru cauză 7,3 milioane de dolari – adică de două ori mai mult decît reușise să strîngă în întreaga ei campanie electorală. Dar astea sînt detalii. Fapt este că rezultatul demersurilor ei este cu totul neaștepat, cel puțin într-un punct. În Michigan și Pennsylvania, judecătorii au hotărît că nu există nici un motiv să decidă renumărarea voturilor și i-au respins cererile. În Wisconsin, însă, cererea ei a fost admisă. Renumărarea a avut loc în comitatele de nord ale statului. Rezultatul a fost un pic neașteptat pentru anti-trumpiști, căci văduvit de voturi valabil exprimate a fost președintele ales și nu ceilalți candidați. Prin urmare, operațiunea de renumărare a adăugat în dreptul lui Trump 131 de voturi de care erorile inițiale îl lipsiseră. Prima reacție a grupului din jurul lui Jill Stein a fost că nici renumărarea nu a fost bine făcută. Bineînțeles, nimeni nu a mai luat în serios acest protest. Această situație îmi aduce aminte de un moment similar din România: în 2009, candidatul Geoană a cerut renumărarea voturilor anulate în anumite secții de votare, fiind convins că Sistemul a anulat din voturile pe care le-a cîștigat deliberat. Renumărarea a avut loc și, exact ca în America, a dus la concluzia că cel cu voturile abuziv anulate era cîștigătorul alegerilor și nu reclamantul.

Ce vreau să spun cu povestea asta? Că tentația perdanților de a pune eșecul pe seama unor comploturi îi pune și mai mult în situația de a fi ridicoli. Las la o parte că persistența în această iluzie produce efecte serioase asupra personalității lor – pînă la sfîrșitul vieții vor tot spune că, de fapt, ei au cîștigat, dar Sistemul i-a lucrat. Important este că, prin repetiție, această contestare devine un fel de mișcare obligatorie după fiecare rundă de alegeri pierdute, un comportament firesc al celui învins. Uităm repede una dintre marile lecții de înțelepciune: acceptarea înfrîngerii.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Germania a arestat doi cetăţeni ruşi care ar fi conspirat să atace o bază militară americană
Doi cetățeni ruși au fost arestați în sudul Germaniei, fiind suspectați că au plănuit atacuri de sabotaj împotriva unor instalații militare americane, au anunțat joi procurorii germani.
image
O româncă se judecă de zece ani cu Elon Musk. Inițialele numelui său sunt pe acumulatorii mașinilor Tesla Model S
Brașoveanca Cristina Bălan a fost un inginer de mare viitor la Tesla, dar a fost concediată pentru că a atras atenția asupra unor defecte de fabricație. După zece ani încă se judecă cu Elon Musk
image
Cum arată interiorul „celei mai scumpe case” din lume, cu 100 de camere. Pentru ce sumă fabuloasă este scoasă la vânzare VIDEO
Castelul vast Chateau d'Armainvilliers din Seine-et-Marne, Franța, considerat a fi cea mai scumpă casă din lume, este scos la vânzare pentru 363 de milioane de lire sterline, potrivit Express.co.uk.

HIstoria.ro

image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.
image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.