Jane Weaver, Flock, Fire Records, 2021.

Ca să încep prin a o parafraza chiar pe autoarea acestui album lansat pe 5 martie 2021 de o casă independentă britanică ce, în trecut, a avut legătură cu debutul unor Pulp, Teenage Fanclub sau Spacemen 3, Flock ar putea fi muzică pop pentru vremurile astea post-new-normal, produsă în urma „unei complicate diete cu vechi cîntece de dragoste libaneze, muzici sovietice pentru exerciții aerobice din anii ’80 și punk australian”. Dincolo de bombastica piaristă a unui comunicat de presă, cel mai proaspăt LP al artistei britanice născute acum 49 de ani la Liverpool se revendică de la un curent eminamente local, psihogeografizabil într-o accepțiune în care ni-l putem imagina pe Jacques Derrida bîntuit de stafia unui Guy Debord hoinărind situaționist într-un text de Simon Reynolds despre diversele intervale pop în care ar putea coabita Broadcast și KLF, The Teardrop Explodes și Kate Bush, Stereolab și Jarvis Cocker. Peste toate acestea tronînd, să zicem, întreaga arhivă Finders Keepers, atipicul label la care obișnuia să-și scoată JW albumele pînă acum. 

Depășind conceptualismul excentric al discurilor anterioare, Weaver se dedică complet, pe Flock, unor formule pop groove-iste care funcționează impecabil în tandem cu vocea sa, invocînd ba girl group-urile din anii ʼ60 („Heartlow”), ba un Prince prins în perioada The Revolution („The Revolution of Super Vision”), ba un continuum glam care îi poate reconfigura ireproșabil pe Marc Bolan și Alison Goldfrapp („Stages of Phases”), ba o destul de plauzibilă transfigurare pe axa Sally Oldfield – Kate Bush („Sunset Dreams”), ba o proiecție strălucitoare în care regretata Trish Keenan va renaște cîndva din visul hauntologic al lui Brian Ferry („All the Things You Do”) – I wasn’t ready to say / But I danced to your beat for / Sixteen hours, / I’m camouflaged at the scene, / Can’t you see / Just a glimpse, / Scene of the crime / But I long for the view / Where I'm gonna stay. / I’ve been to the lions, / Hunted for the game. / They are not ready for you, / And you are the revolution, / Continuation, / You who have super visions”. Flock devine, în esența sa, un mix îmbătător și colorat de referințe din pop-ul progresiv, care, aranjate perfect de geniul colajist al lui Jane Weaver, se transformă într-o operă provocatoare, aptă să lucreze în spațiul acela de disjuncție temporală (tr)adus de Mark Fisher și de amintitul Reynolds în muzica pop.     

Flock, cel de-al unsprezecelea album de studio al muzicienei Jane Weaver, poate fi ascultat și cumpărat, în format fizic vinil – și digital, de pe pagina de Bandcamp a artistei britanice, la adresa janeweaverfire.bandcamp.com/album/flock.

Paul Breazu este jurnalist.