● The 1975, A Brief Inquiry into On­line Relationship, Dirty Hit, 2018. 

Go down, go down, soft sound.“ Pe inevitabilul prolog al acestui nou album – formația din Wilmslow și-a prefațat fiecare dintre cele trei LP-uri de pînă acum cu cîte o repriză de sub două minute care previziona într-un fel atmosfera celor ce aveau să urmeze –, The 1975 folosește un pian. Poate că asta nu ar însemna mare lucru dacă n-ai ști că pe celelalte două albume el nu exista. Ca figură de stil, pianul acesta poate fi aluzia la ce vrea să însemne A Brief Inquiry into Online Rela­tionship, primul album din portofoliul trupei produs fără ajutorul Eminenței Sale indie Mike Crossey (Arctic Monkeys, Foals, The Kooks, Razorlight ș.a.). Mai mult sau mai puțin transparent, o afirmă chiar Matt Heally, vocalistul și interfața formației, într-un interviu făcut de Sam Sodomsky pentru Pitchfork: „Pregăteam un alt intro, care era o aluzie la muzica lui Steve Reich, bazat pe xilofon și instrumente cu coarde, dar nu-mi ieșea nici de al dracu’. Cu două zile înainte de a intra în studioul de înregistrări mi-am zis de ce să nu folosesc un pian și apoi să i manipulez sunetul?! Și mi-a ieșit! Am trecut de la a mă urî la a fi foarte mîndru de mine“. Cuvintele astea descriu cel mai bine noul album The 1975: experiment – în limitele a ce ar putea însemna el pentru Heally și The 1975 – și o bombastică narcisiacă. Aceasta din urmă se găsea în abundență și pe albumele anterioare. Primul, într-o măsură mult mai mică, Crossey fiind adeptul „formulei“, cu frugale evadări din ea.

You learn a couple things when you get to my age / Like friends don’t lie and it all tastes the same in the dark, / When tour vinyl and your coffee collection is a sign of the times / You’re getting spiritually enlightened at 29“, ne face Matt Heally confidența axială a acestui LP pe „Give Yourself a Try“. Sound-ul trupei în 2018 nu se depărtează de ancorele din 2016, cînd, pe I Like It When You Sleep, for You Are So Beautiful yet So Unware of It, The 1975 descoperea masiv pastișa multigen – synth pop și R&B, și emo, și post-punk, și new wave –, dar nu mai e atît de glossy ca atunci. O spune și „How to Draw / Petrichor“, cu al său impuls ambientaloid sfîrșit într-o fundătură electronică pe undeva cam Radiohead, pe care ne revedem și cu pianul acela inițiatic. Și „I ­Like America & America Likes Me“, un manifest autotunat împotriva armelor, care face cu ochiul trap-ului. Și „The Man Who Married a Robot / Love Theme“, pe care același pian o acompaniază pe – găselniță! – Siri: „One day, the man, whose name was @SnowflakeSmasher86, turned to his friend, the Internet, and he said: «Internet, do you love me?»“.

Pe A Brief Inquiry into Online Re­lationship, The 1975 merge concomitent într-o sumedenie de direcții, încercînd să capteze și să sondeze momentul. Din nefericire, albumul acesta se salvează doar atunci cînd Heally & Co. reușesc să se cupleze la ceea ce știu să facă mai bine: pop bombastic, cu texte crocante. 

Formația The 1975 va performa la ediția de anul acesta a festivalului Summerwell, după ce concertul din 2016 a fost anulat. Evenimentul va avea loc în zilele de 10 și 11 august pe Domeniul Știrbey din Buftea. Mai multe informații despre festival găsiți pe summerwell.ro. 

Paul Breazu este jurnalist.