Tucă şi dobitocii 2.0

30 ianuarie 2013
România plagiatoare şi rădăcinile ei jpeg

După ce acum cîţiva ani a stîrnit un întreg balamuc numindu-i pe bloggeri „onanişti“, Marius Tucă a făcut din nou înconjurul Internetului, cu un fel de pamflet în vers alb, intitulat „Click aici, dobitocilor!“ Jurnalistul adunase peste vreo 90 de like-uri şi 300 de share-uri pe Facebook, luni după-amiază, la mai puţin de o zi de la postare. Probabil, Tucă o va încasa din nou de la internauţi. Şi atunci, la ce îi foloseşte?

„Onanist“ şi „dobitoc“ sînt cuvinte tari, care circulă la liber prin subsolurile online-ului, dar de data asta îi aparţin lui Tucă, motiv pentru care, cu scuze pentru cei pe care-i şochează, le-am preluat ca atare. Sigur că astfel de cuvinte, mai ales dacă se îndreaptă împotriva unei mase de oameni, stîrnesc reacţii la fel de violente.

Dar ce are Tucă cu internauţii? Titlul textului dă o indicaţie bună, prin trimiterea la o strigare tot mai frecventă pe site-urile româneşti, cea cu „Click aici!“, „Vezi aici!“ sau „Intră aici“. Mai nou, astfel de strigări sînt tot mai folosite pe site-urile româneşti, pentru că îi atrag pe cititorii „dobitoci“ (le zice Tucă). Pagina de intrare a unui astfel de site este înţesată de îndemnuri cu majusculă şi mai puţin conţinut propriu-zis, adică îi obligă pe utilizatori să apese cu mouse-ul (sau să dea tap cu degetul, dacă au tabletă) pe titlurile de acest fel, pentru ca, ulterior, să ajungă la informaţia propriu-zisă, dacă nu e vorba de o „fază“ video sau vreo poză scandaloasă. Pe acest mecanism, site-ul contabilizează încă o afişare de pagină şi – presupun autorii – o duce bine.

Tucă parafrazează întreaga poveste şcolăreşte, à la „Cine citeşte e un bou“, şi explicitează toate acestea cu un fel de lirism: „Nu vă masturbaţi, c-o să folosiţi cardul, / Uitaţi-vă doar la sfîrcuri ca nişte adolescenţi buboşi.“ Sau, mai la vale: „Faceţi parte din reţea, din sistem / Şi sufletul vi l-aţi vîndut de mult pe un click.“ Lucrurile continuă în aceeaşi linie, dar nu cred că e cazul să insist, ci voi conchide: în piesa literară cu pricina, Marius Tucă îşi imaginează Internetul ca pe o adunătură de imbecili ostili, care trebuie duşi de nas cu artificii simple de felul lui „Click aici!“ Iar el, Internetul, începe desigur să drăcuie din acest motiv, pe Facebook şi bloguri. Ce e în neregulă cu viziunea asta apocaliptică?

În primul rînd, că nici dracul nu e chiar atît de negru sau, în logica pamfletului, nu dă chiar atîtea click-uri. Dar, trecînd peste asta, chiar în ziua cînd pe Jurnalul.ro apăreau supăratele şi albele versuri, tot acolo întîlneam şi: „Vezi PROGNOZA METEO pentru următoarele zile“ – sau, în cheie mai stridentă, „(VIDEO) Transformare INCREDIBILĂ: Dintr-un MONSTRU a ajuns să arate ca o DIVĂ.“

Am putea deci conchide că Tucă e supărat pentru că acest gen de pseudoretorică vinde, pe Internet, dar şi pentru că el însuşi a fost obligat să o adopte, la Jurnalul. Exasperarea lui „asta vrea publicul“ se traduce într-un mai secretos „n-am fost în stare să le dau altceva care să le placă.“ Ca realizator TV, pamfletarul supărat de azi a avut ani întregi de dominaţie, la concurenţă cu Florin Călinescu, iar ziarul pe care-l conduce şi-a spus şi el, într-o vreme, cu cifre şi argumente, „numărul unu în România.“ S-a schimbat publicul în asemenea hal, de atunci?

Tucă nu e singurul care pare să creadă aşa ceva. Un Cristian Tudor Popescu, fost şi el şef de gazetă de succes, a vorbit nu o dată despre „dictatura cititorilor“ sau „dictatura mass asupra media“. Conform acestui gen de raţionament, Internetul a adus cu el, prin reacţiile multe şi adesea nedrepte din subsol, o condiţionare a media şi a făcătorilor de media, care nu-şi pot livra marfa de o înaltă calitate şi simţire, tocmai din motivul cititorului-utilizator.

E drept, pentru Marius Tucă şi Cristian Tudor Popescu, lucrurile cam aşa arată – în urmă cu patru-cinci ani, şi-au dat seama că lucrurile pe care le făceau nu mai au un succes comparabil cu prima parte a deceniului trecut. Publicul a încetat să mai dea bani pe presa scrisă şi, uneori, îi hăituieşte nepermis pe forumurile ziarelor. Presiunea pe care o resimte un nume din clasa Tucă sau Popescu e de altfel remarcabilă. Însă a spune că Internetul e de vină pentru asta e ca şi cum ai crede, serios, că acelaşi Internet ne-a recablat tuturor sinapsele şi ne-a transformat, din cititori cumsecade, în pornografi, agramaţi, scabroşi, rasişti, trolli ş.a.m.d.

Asta e, desigur, absurd, oricît s-or fi stricat lucrurile prin şcoala românească şi prin generaţiile care se apropie de maturitate acum. Mai corect e să spunem că, azi, Tucă şi Popescu sînt supuşi unui gen de stres căruia nu-i erau supuşi acum zece ani. Într-adevăr, Internetul – sau mai precis Web 2.0 – a făcut asta, permiţînd oricui să reacţioneze (oricum). Dar asta nu înseamnă că producţia lui Tucă şi a lui Popescu avea, acum zece ani, cititori senini şi uniform mulţumiţi. Pur şi simplu, discursul ex cathedra, unidirecţional, s-a transformat de cîtăva vreme în conversaţie, iar cititorul, sau utilizatorul, are mijloacele şi propensiunea de a răspunde magistrului. Adesea la modul neînţelegător, nedrept, agramat.

Ultimii ani au mai adus o veste proastă şi cît se poate de reală pentru Tucă şi Popescu: banii. Presa dispare aşa cum o ştim, ca model de business. Acum cîţiva ani, cel de-al doilea putea să se mîndrească cu „navele-amiral“ şi „crucişătoarele“ (Adevărul, Gândul) pe care le conducea, dar acestea sînt acum hîrtie tocată şi biţi de calculator.

Dar, sigur, faptul că Tucă sau Cristian Tudor Popescu nu mai au acelaşi succes social şi economic nu înseamnă că cititorii s-au imbecilizat. E drept, vremurile nu mai sînt cum au fost, din multe puncte de vedere. Dar a-ţi considera cititorul în acelaşi timp „dobitoc“ şi „dictator“ te situează pe tine, cel care scrii, într-o situaţie fără ieşire. Or, dacă-i aşa, de ce ne mai amăgim?

Iulian Comanescu este analist media, autor al volumului Cum să devii un Nimeni (Humanitas, 2009).

Sanatatea ficatului  Cum identifici semnele unui ficat bolnav jpg
Sănătatea ficatului: Cum identifici semnele unui ficat bolnav
Ficatul este un organ vital în corpul omului, fiind implicat în sute de procese, printre care: digerarea alimentelor, eliminarea deșeurilor din organism și producerea unor factori de coagulare care facilitează circulația sângelui.
Rolul esential al adjuvantilor in optimizarea pesticidelor jpg
Rolul esențial al adjuvanților în optimizarea pesticidelor
Condițiile de mediu, intemperiile, buruienile, precum și bolile și dăunătorii plantelor reprezintă tot atâtea provocări pentru fermierii moderni.
IMG 20240408 WA0011 jpg
Casa Memorială „Amza Pellea”, din Băilești, a fost redeschisă publicului
Manifestările dedicate cinstirii memoriei îndrăgitului actor român, născut în inima Olteniei, au debutat pe 6 aprilie, pe scena Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova, locul în care și-a început fascinanta călătorie în lumea artistică.
pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.

Adevarul.ro

image
Pedeapsă pentru șoferul de 19 ani care a spulberat șase copii pe trecerea de pietoni. Claudiu Nițariu circula cu 140 km/h
Curtea de Apel Alba Iulia a pronunțat sentința definitivă în procesul în care tânărul Claudiu Nițariu a fost judecat pentru omor, pentru că a spulberat șase copii pe o trecere de pietoni. Una dintre victime a decedat la spital.
image
O familie de „țepari în serie” a fugit fără să plătească din nu mai puțin de şapte restaurante în ultimul an
După ce o familie de opt persoane a plecat dintr-un restaurant italian din Țara Galilor fără să plătească şi patronul a făcut plângere la poliţie, a ieşit la iveală faptul că aceştia erau de fapt „ţepari în serie”.
image
Roșiile românești au ieșit pe piață. Cu cât vând marfa producătorii din celebrul bazin legumicol Matca
Legumicultorii din Matca, județul Galaţi, au scos la vânzare prima recoltă de roşii de anul acesta. Pentru că e prima cultură din acest an şi preţul de plecare din solarii este unul pe măsură: 20 de lei kilogramul.

HIstoria.ro

image
Măcelul din Lupeni. Cea mai sângeroasă grevă a minerilor din Valea Jiului
Greva minerilor din 1929 a rămas în istoria României ca unul dintre cele mai sângeroase conflicte de muncă din ultimul secol. Peste 20 de oameni au murit răpuşi de gloanţele militarilor chemaţi să îi împrăştie pe protestatari, iar alte peste 150 de persoane au fost rănite în confruntări.
image
Cuceritorii din Normandia
Normandia – locul în care în iunie acum 80 de ani, în așa-numita D-Day, aproximativ 160.000 de Aliați au deschis drumul spre Paris și, implicit, spre distrugerea Germaniei naziste.
image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.