Televiziunile de ştiri ca superstiţie

Publicat în Dilema Veche nr. 491 din 11-17 iulie 2013
România plagiatoare şi rădăcinile ei jpeg

Beleaua numită „televiziuni de ştiri“ – în realitate, posturi de propagandă şi sforărie politică – îl deranjează, cel puţin declarativ, pe mai tot românul imparţial. Totuşi, se zice, e o belea de care nu putem scăpa, fiindcă televiziunile fac şi desfac opţiunile de vot, iar sărăcia din piaţa media îi obligă pe tot mai mulţi patroni, jurnalişti şi realizatori să-şi vîndă conştiinţa. Argumentul cel mai frecvent pentru această teorie e fulminanta evoluţie a Antenei 3. Şi totuşi, lucrurile nu sînt ce par a fi.

Prin 2009, campania electorală prezidenţială a început să se vadă ca un meci Băsescu – televiziuni, cu celebrul episod de pe Realitatea TV, al copilului pe care s-a spus că l-a lovit. Atunci, politicienii au conchis destul de rapid că media are un rol de influenţator foarte important în privinţa opţiunii de vot. Tot din tabăra prezidenţială, în acele vremuri mult mai unitară, au început să apară idei ca aceea formulată de Elena Udrea: PDL-ul avea a se lupta nu cu o opoziţie bicisnică, ci cu două televiziuni de ştiri.

Între timp, cu Antena 3, dar fără Realitatea TV – rămasă fără Sorin Ovidiu Vîntu şi scindată în două –, opoziţia bicisnică a cîştigat alegerile la un scor zdrobitor, de 59-60%. Politicienii PDL, ARD, din Noua Dreaptă, Mişcarea Populară ş.a.m.d. au luat act de radicalizarea suplimentară care s-a petrecut pe Antena 3, pentru a conchide că Dan Voiculescu taie şi spînzură, în continuare, cu a sa televiziune.

Explicaţia e una dintre cele mai confortabile pentru perdanţi. Eu, unul, n-am văzut oameni mai convinşi de rolul nefast-persuasiv al Antenei 3, decît simpatizanţii opoziţiei. Cred, cu alte cuvinte, că o Andreea Pora e mult mai sigură de eficienţa propagandistică a unui Mihai Gâdea decît Mihai Gâdea. În afară de politicienii care au pus în circulaţie teza, există oare şi date hard pe care să ne bazăm?

Sondajele de opinie ar fi printre puţinele dovezi palpabile. Dar, de ceva vreme, caut o cercetare despre eficienţa propagandistică a Antenei 3 şi n-o găsesc. Aş vrea să văd răspunsuri clare la întrebări clare, de felul: „V-a determinat ceea ce se spune/face la Antena 3 să votaţi cu USL?“ Însă nu am văzut aceste răspunsuri. În lipsa lor, ne vom ajuta cu ce avem. În noiembrie 2012, Barbu Mateescu publica, pe blogul său, Sociollogica.blogspot.com, o analiză care tindea să arate contrariul. Din 16 milioane de alegători, Mateescu scădea, în primul rînd, publicul Antenei 3, estimat la 4 milioane, şi electoratul ARD (PDL, plus sateliţi), de 3 milioane, pentru a conchide că rămîn 9 milioane de români care nu se uită la Antena 3 şi nu votează ARD.

Era înainte de alegeri. Pe 9 decembrie, votanţii s-au dovedit în număr de 18,2 milioane, nou motiv de scandal – estimarea lui Barbu Mateescu era mult mai decentă. Dintre cele 7,7 milioane de alegători prezenţi, pentru USL au votat cam 4,5 milioane. S-au uitat chiar toţi la Sinteza zilei?

Presupunînd prin absurd că au făcut-o, tot nu putem vorbi de schimbarea intenţiei de vot, în sensul că acei oameni au dat, într-o zi, pe Antena 3 şi au fost convinşi de Mihai Gîdea şi Mugur Ciuvică să abandoneze tabăra lui Traian Băsescu. Şi ce facem cu cele peste 10 milioane de votanţi care n-au participat la alegeri? Erau toţi la Românii au talent? I-a îndemnat preşedintele să boicoteze scrutinul, cu succes? De unde, de pe Etno TV? De pe Facebook?

Sinteza zilei şi alte emisiuni de top ale Antenei 3 au un public de 4-5-600.000 de telespectatori pe ediţie. În realitate, audienţa totală a acestei televiziuni e considerabil mai mare, probabil peste estimarea de 4 milioane a lui Mateescu. În măsurarea de ratinguri, există un termen numit reach, care se referă la numărul de telespectatori care au dat cel puţin o dată pe postul respectiv, într-un anumit interval de timp (15 sau 30 de zile). Acest reach se situează, probabil, undeva peste 5 milioane, în cazul Antenei 3. Dar, din nou, e vorba de o categorie de telespectatori încă mai difuză, opusul fidelilor, pentru care un Gâdea sau un Ciuvică sînt mult mai greu un lider de opinie.

Nu am intenţia de a nega cu totul eficienţa propagandistică a Antenei 3 – sau a RTV sau B1, astăzi. Dar pînă la studii care să ateste contrariul, a face din această televiziune un fel de superpartid e o gogoriţă, pusă în circulaţie de o parte a spectrului politic. Dacă toate cele de mai sus nu par convingătoare, gîndiţi-vă puţin la OTV. Acolo, lucrurile sînt mult mai clare: PPDD s-a născut chiar din ea, din televiziune, şi a ajuns la 14 procente. Adică un milion şi ceva de alegători. Fără OTV, PPDD n-ar fi fost nimic. Sau mult prea puţin, fiindcă putem lua în calcul doar expunerea pe alte medii (ulterioară OTV) şi aparatul din teritoriu, destul de pricăjit, al acestui partid. Prin urmare, de ce se discută atît de mult despre Antena 3 şi atît de puţin despre OTV?

Nu am spaţiul necesar să dau aici explicaţiile pentru succesul OTV/PPDD. Dar, în primul rînd, teza „Antena 3, superpartidul“ e convenabilă pentru tabăra prezidenţială. Nu numai că justifică acceptabil un eşec de proporţii, cel de la uninominalul din 2012, ci furnizează şi un sac de box, în scandalurile politice ale prezentului. Şi, mai presus de toate, pentru politicienii de opoziţie, televiziunile neprietene au devenit un fel de superstiţie. La fel ca şi cele prietene. La fel ca pentru cei de la putere.

Dincolo de imperative raţionale de comunicare, ministrul, deputatul sau baronul local român se duce la televizor ca la spa, în căutarea unui masaj catodic sau a unei băi de pixeli. În 2009, Traian Băsescu, omul cu cel mai puternic discurs din România, surprindea pe toată lumea, luînd la rînd posturi ca Etno TV, OTV sau B1 TV – cel din epoca Radu Moraru. Ce miză cantitativă aveau aceste apariţii? Cîteva sute de mii de oameni, cel mult. Zeci de mii, pe Etno.

Televiziunile politice au încetat de multă vreme să mai creeze probleme interlocutorilor din studio. Dacă e vorba de demolat pe cineva, preferă s-o facă în absenţă. Sau, dacă politicianul adversar catadicseşte să apară în emisiune, se întîmplă ceea ce s-a întîmplat între Mihai Răzvan Ungureanu şi Mihai Gâdea. Un măcel de semn contrar. Probabil, moderatorul român nu poate ţine piept politicianului român, fiindcă e la remorca acestuia, iar pseudoformaţia lui profesională s-a petrecut în vremuri grele, în care a trebuit să fie prietenos cu invitaţii şi duşmănos doar cu cei absenţi.

Dar, în superstiţia-paranoia pe care (şi-)o hrănesc în privinţa televiziunilor de ştiri, politicienii le-au găsit acestora, curios, o întrebuinţare. Posturile afiliate funcţionează, într-adevăr, în sistemul politic, dar numai pe măsura importanţei pe care le-o atribuie chiar el, sistemul politic. Sînt pîrghii importante de negociere pentru spectrul partizan. Aşa cum am mai spus-o, teoria conspiraţiei se adevereşte numai cînd creează conspiraţii, iar în cazul nostru, a făcut-o. Pisica pe care i-o arată postul X demnitarului Y, spaţiile pe care le oferă cu largheţe Z TV lui W sînt evenimente nu numai printre politicieni, ci şi printre puţinii comentatori politici echilibraţi şi oneşti care au mai rămas. Alegătorul e la berărie sau se uită la X Factor. Însă România politică se tăvăleşte într-o mîzgă de electroni şi acţionează în consecinţă.

Cei care se plîng de atîta vreme de Antena 3 au neglijat un lucru simplu: aceasta devine cu atît mai influentă cu cît duşmanii o demonizează mai tare. Şi, desigur, nu numai ea. Cine dă cu toporu-n televizor riscă să se curenteze.

Iulian Comanescu este analist media, autor al volumului Cum să devii un Nimeni (Humanitas, 2009).

Sanatatea ficatului  Cum identifici semnele unui ficat bolnav jpg
Sănătatea ficatului: Cum identifici semnele unui ficat bolnav
Ficatul este un organ vital în corpul omului, fiind implicat în sute de procese, printre care: digerarea alimentelor, eliminarea deșeurilor din organism și producerea unor factori de coagulare care facilitează circulația sângelui.
Rolul esential al adjuvantilor in optimizarea pesticidelor jpg
Rolul esențial al adjuvanților în optimizarea pesticidelor
Condițiile de mediu, intemperiile, buruienile, precum și bolile și dăunătorii plantelor reprezintă tot atâtea provocări pentru fermierii moderni.
IMG 20240408 WA0011 jpg
Casa Memorială „Amza Pellea”, din Băilești, a fost redeschisă publicului
Manifestările dedicate cinstirii memoriei îndrăgitului actor român, născut în inima Olteniei, au debutat pe 6 aprilie, pe scena Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova, locul în care și-a început fascinanta călătorie în lumea artistică.
pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.

Adevarul.ro

image
Un gigant italian deschide o nouă fabrică în România și angajează 800 de oameni
România pare extrem de atractivă pentru investitorii străini dat fiind că în ultima perioadă tot mai multe companii aleg să construiască noi fabrici în țara noastră.
image
Prețul uriaș cerut pentru un apartament din București. „Se vinde și strada? În Berlin e mai ieftin!”
Prețurile proprietăților imobiliare cresc de la o zi la alta în marile orașe, iar Bucureștiul e printre cele mai scumpe. Chiar dacă nu a ajuns încă la nivelul Clujului, Capitala e plină de oferte inaccesibile românilor de rând.
image
Cum să-i facem pe aliații NATO să ne sprijine ca pe baltici și polonezi. Un expert român pune degetul pe rană
NATO și SUA sunt mult mai puțin prezente în partea de sud a flancului estic decât în zona de nord, ceea ce creează un dezechilibru. Chiar dacă, anul trecut, Congresul SUA a votat ca regiunea Mării Negre să devină zonă de interes major pentru americani, lucrurile se mișcă încet.

HIstoria.ro

image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.
image
Măcelul din Lupeni. Cea mai sângeroasă grevă a minerilor din Valea Jiului
Greva minerilor din 1929 a rămas în istoria României ca unul dintre cele mai sângeroase conflicte de muncă din ultimul secol. Peste 20 de oameni au murit răpuşi de gloanţele militarilor chemaţi să îi împrăştie pe protestatari, iar alte peste 150 de persoane au fost rănite în confruntări.
image
Cuceritorii din Normandia
Normandia – locul în care în iunie acum 80 de ani, în așa-numita D-Day, aproximativ 160.000 de Aliați au deschis drumul spre Paris și, implicit, spre distrugerea Germaniei naziste.