Simbioză cu scîntei: presa şi Traian Băsescu

Cristian PĂTRĂŞCONIU
Publicat în Dilema Veche nr. 160 din 1 Mar 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

"Victoriile democraţiei nu pot avea loc fără existenţa unei prese libere, a dreptului la cuvînt şi la libera exprimare" - aşa spunea, în discursul său de învestitură ca preşedinte al României, Traian Băsescu, în a doua jumătate a lunii decembrie, 2004. Chiar dacă au fost mai multe momente de supărare sau de mînie arătate presarilor şi instituţiilor mass-media, fondul afirmaţiei sale rămîne - privind lucrurile cinstit - nealternat în mandatul lui Traian Băsescu. Presa e acum liberă sau, cel puţin, ei nu i se pune pumnul în gură de către putere, aşa cum s-a întîmplat cu puţini ani în urmă - dovadă, avalanşa impresionantă de "proiectile" mediatice care, în numai doi ani de preşedinţie, sînt trimise spre cel mai recent locatar al Cotrocenilor. Un ocol cu rost, mai întîi "Vă credeţi atît de importanţi? Discutăm de informaţii de securitate naţională, domnule! Eu, cînd vă văd ducîndu-vă la televizor şi informînd naţiunea că vă ascultă Serviciile... Dragii mei, ce credeţi că aveţi voi în cap şi nu spuneţi pe gură?" E una dintre frazele adresate jurnaliştilor care a făcut, la momentul lansării sale, carieră. Autorul ei: Traian Băsescu. "Vino să mă sfătuiesc cu tine, condeier de aur al ţării, far luminos!" Autor: Traian Băsescu; destinatar: C.T. Popescu. "Am văzut oameni de o mediocritate teribilă pe posturile de televiziune, dîndu-şi cu părerea despre ziariştii răpiţi. Regretabil! Ziarişti pentru care am avut un mare respect au fost penibili în raport cu realitatea." Autor: acelaşi personaj. "Cristian Tudor Popescu a acoperit toată otrava pe care o aveam pentru dumneavoastră." La fel, autor - Traian Băsescu. Tot despre ziarişti, aceeaşi sursă: "Nu vă lăsaţi convinşi de cei care cred că ei deţin portofoliul de inteligenţă al naţiunii! La fel ca foştii securişti şi activişti, şi ei încearcă să-şi păstreze privilegiile". Traian Băsescu a lansat săgeţi atît către liderii breslei, cît şi către cei care fac - vorba ceea - "şmotru" în această meserie. Despre o reporteriţă a spus că Poliţia din România arată mai bine decît ea; despre o alta a spus că, întrucît e "blondă ca Elena Udrea", ar putea să îi fie consilieră. Un reporter - Lucian Dindirică de la Realitatea TV - a fost făcut faimos după ce a fost supus unui tir spumos din partea preşedintelui României, doar pentru că e angajat al unui om "care a lăsat fără bani sute de mii de oameni". Pentru a închide cercul, să spunem că atacurile cele mai dese pe care şeful statului le lansează către mass-media, îi au în vizor pe patronii de presă. Sînt încă proaspete diatribele la adresa celor numiţi de preşedinte "moguli" de presă, cei care conduc "grupuri mafiote" în mass-media şi care duc o bătălie dură pentru a discredita instituţiile statului. Exemple de acest gen sînt mult mai multe - dacă cineva ar avea răbdare să adune toate umorile, răbufnirile şi ieşirile nervoase premeditate pe care Traian Băsescu le adresează mass-media, ar scoate de un eseu măricel şi consistent; poate chiar de o carte care s-ar vinde - se îndoieşte cineva de asta? - foarte bine. Încă un ocol, din cauza unui fost consilier prezidenţial Numele fostului consilier este Claudiu Săftoiu. Acum e - o ştim cu toţii - şeful SIE, dar, înainte chiar de a-i fi consilier lui Traian Băsescu, a publicat o carte, în 2003, la Editura Trei. Cartea se numeşte Jurnalismul politic. Manipularea politicienilor prin mass-media, manipularea mass-media de către politicieni. Nu ştiu alţii cum sînt, dar eu am citit-o de cîteva ori şi am subliniat-o cu mult sîrg. Pentru mine, cartea e o cheie foarte bună de a deschide "lacătul" stilului actualului preşedinte al României. "Cine comunică mai repede şi mai bine, acela este mai puternic" - e una din axiomele care stau la baza acestei cărţi, reci, dar foarte utile. "De la ideologie la charisma personală. De la discurs la soundbyte (declaraţia Radio-TV de 10 secunde)"; "manipularea normelor şi regulilor jurnalistice", "manipularea momentelor de tip breaking news", "manipularea orelor de maximă audienţă" sînt cîteva dintre temele deconstruite de Claudiu Săftoiu. Insist asupra lor pentru că lectura lor, precum şi a mai multor altora, descriu şi deconstruiesc strategii de comunicare pe care le pune la lucru şeful statului şi pe care, greşit, tindem uneori să le considerăm a fi manifestarea unor forme de spontaneitate în stare pură. Poate că nu e aşa de evident, însă e perfect adevărat: lectura unei asemenea cărţi duce ferm spre concluzia că singurul comportament din partea mass-media pe care nu şi-l doreşte un actor şi un animal politic de talia lui Traian Băsescu este cel care dă o stare de pace şi de bună înţelegere. Mai clar şi mai detaliat Traian Băsescu este orice, dar în nici un caz nu e un purtător de inocenţă; mass-media, la rîndul său, are de multe ori o agendă proprie, pe care, uzînd de forţa pe care o posedă, o suprapune peste agenda autentică. Traian Băsescu pozează uneori în victimă a mass-media; mass-media, pe de altă parte, aruncă nu de puţine ori în spaţiul public cu jeturi de teme false. Prin urmare, e igienic să privim spre cele două "personaje" ale acestui text cu multă suspiciune. E bine că şeful statului vorbeşte despre "oligarhii" şi "mogulii" care au la brîu, în loc de pistoale, trusturi de presă; e chiar lăudabil că o face. Pe de altă parte, e bine să ridicăm o sprînceană cînd Traian Băsescu generalizează şi pune jurnaliştii la grămadă; e nefiresc şi nedrept să vorbeşti într-o asemenea manieră. Privind către versantul celălalt, e aiuritoare obstinaţia unor (găunoase) instanţe mass-media de a-l desemna pe şeful statului drept vinovatul suprem din această ţară, doar pentru că Traian Băsescu a vorbit cu limbă ascuţiţă şi veninoasă despre patronii lor. Oricum vor sta însă lucrurile, ceva e cert: între presă şi şeful statului există o relaţie specială. "Ura", "iubirea" şi "preţuirea" pe care şi le poartă reciproc vor mai dura mult timp; convieţuirea aceasta e singura constantă dintr-o ecuaţie care propune mereu unghiuri de abordare necunoscute. Încă ceva: cînd vorbim despre Traian Băsescu şi despre presă, cînd analizăm relaţia care există între cei doi, să nu aducem în discuţie îngerii. Nu e cazul. Îngerii nu tîrăsc după ei măciuci; nu vînează cifre înalte de audienţă şi nici nu sînt interesaţi să împartă puterea. În plus, dacă avem impulsul să ne întrebăm ce are Traian Băsescu cu presa, e necesar să punem şi întrebarea inversă - ce are presa cu Traian Băsescu?. Răspunsurile, înnodate, ne dau o imagine mai limpede.

header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.