Şansele independentului

Publicat în Dilema Veche nr. 425 din 5-11 aprilie 2012
"Am învăţat meserie în timp accelerat, de unde s a nimerit" jpeg

Din moment ce partidele româneşti au agreat nume precum Silviu Prigoană, Sorin Oprescu, Marian Vanghelie, Cristian Poteraş şi Cristian Popescu-Piedone, un independent care ar candida la Primăria Bucureştilor pare a avea un culoar bun. Independentul există deja şi se numeşte Nicuşor Dan. Care sînt şansele lui şi ce poate realiza?

Dan e deja cunoscut în cercurile intelectuale. Este susţinut de o coaliţie de ONG-uri, iar numele lui circulă frecvent pe Facebook, unde s-a creat şi o pagină intitulată „Votez Nicuşor Dan“. Au fost invitaţi să participe şi diferiţi lideri de opinie: regizori recum Alexandru Solomon, prezentatori TV ca Sanda Nicola, activişti civici (Dragoş Bucurenci), scriitori (Vasile Ernu) etc. Cine se ocupă de campania matematicianului pare a se fi familiarizat cu studiile lui Paul Lazarsfeld din anii ’40, referitoare la comunicarea în două trepte. Conform acestora, decizia de vot este produsă nu de mass-media în mod direct, ci de liderii de opinie. Ar rămîne ca personalităţile respective să răspundă chemării la sprijin.

Problema e că numele amintite reprezintă un anumit gen de lideri de opinie. Un gen foarte diferit de personajele care populează ecranele celor 10 (sic) televiziuni politice existente. Or, analiştii, politicienii şi pseudomoderatorii de la TV aduc voturile, cum s-a văzut în 2009.

În momentul de faţă, Nicuşor Dan are o notorietate mult mai scăzută decît Prigoană sau Oprescu. La nivelul sutelor de mii de alegători care te pot duce la Primăria Bucureştiului, cei 3500-4000 de invitaţi pe pagina de Facebook nu contează, la fel cum nu contează ce ar scrie pe blogul propriu un Dragoş Bucurenci. Sau ce scrie subsemnatul în Dilema veche. Or, duminica trecută, Nicuşor Dan a distribuit presei, la Primăria Bucureştiului, un document numit „100 de minciuni sau promisiuni neonorate ale lui Sorin Oprescu“. Luni la prînz, informaţia nu se găsea pe site-ul televiziunilor de ştiri. Un simptom care arată că, cel puţin în primul pas, Nicuşor Dan nu prea are acces la media, cu excepţia unei emisiuni în care a apărut nu de mult la Realitatea TV.

Sau are? O căutare pe Google arată că informaţia a fost difuzată de cîteva outlet-uri media. E vorba de Evenimentul zilei, HotNews.ro, România liberă şi 22. Primul ziar, notoriu pentru legătura cu un consultant PDL, publică chiar un interviu consistent cu candidatul în cauză. Iar toate acestea vin după ce Cristian Preda, din acelaşi partid, îşi exprimase public dezavuarea faţă de candidatura lui Silviu Prigoană.

Internetul şi ziarele înseamnă totuşi puţin. HotNews.ro, cel mai viu dintre canalele amintite, are cam 110 mii de cititori pe zi, ceea ce reprezintă, în medie, o jumătate – sau mai puţin – dintre telespectatorii care se uită seara, pe minut, la Antena 3.

Din nou, notorietatea e o condiţie sine qua non a succesului, pentru nou-venitul Nicuşor Dan. Cu alte cuvinte, dacă atitudinea media nu se va schimba în cazul lui, nu are şanse să cîştige. Iar asta în condiţiile în care CV-ul matematicianului, fost olimpic internaţional, arată bine, inclusiv în zona acţiunilor civice legate de urbanism. Dan afirmă că a cîştigat 22 de procese cu primăriile, care au împiedicat apariţia unor oribili zgîrie-nori sau demolarea unor clădiri istorice. Ceea ce duce la o concluzie tristă: sistemul politico-mediatic blochează, cel puţin în această clipă, accesul nou-venitului, în ciuda realizărilor şi a calităţilor.

Nicuşor Dan ştie probabil toate acestea. Şi, la fel ca alţi candidaţi, joacă nu pentru 2012, ci pentru 2016 sau mai tîrziu. Avem de-a face probabil cu un personaj de cursă lungă, deşi din afara sistemului. Mai rămîne însă ca electoratul să se ducă spre un asemenea personaj. Iar de acest fapt se leagă cea mai importantă dilemă politică: depinde cu cît va pierde Nicuşor Dan. Dacă va obţine sub 1%, electoratul merită probabil o alternativă-capcană de genul Băsescu-Geoană sau Prigoană-Oprescu. Dar, cu cît Nicuşor Dan – sau un altul ca el – va obţine mai multe procente, cu atît vom avea speranţa că există şanse de schimbare.

Iulian Comanescu este analist media, autor al volumului Cum să devii un Nimeni (Humanitas, 2009).

header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.
image
Wall Street-ul Bucureștiului interbelic
În perioada interbelică, pe Wall Street-ul local, existau nu mai puțin de 80 de bănci, dintre care 50 erau cu dotări la standarde moderne, desfășurându-și activitățile în adevărate opere arhitectonice, care rivalizau cu City-urile marilor capitale europene.