Oameni din anii ’80

Publicat în Dilema Veche nr. 563 din 27 noiembrie - 3 decembrie 2014
Bookfest, alegerile şi starea de normalitate jpeg

Am descoperit de curînd, pe Internet, un album de fotografii realizate de un turist maghiar care vizita Capitala noastră în toamna/iarna lui 1986. Cineva comenta că pozele ar fi fost făcute ceva mai devreme, înainte de 1976, pentru că apăreau anumite clădiri care, după cutremur, ar fi dispărut. N-aş crede – uitîndu-mă cu atenţie la fotografii, am regăsit intactă atmosfera Bucureştiului comunist al anilor ’80, cel al copilăriei mele. Şi am avut strania senzaţie că privesc un soi de oraş-penitenciar, unde am fost captivă odată, într-o altă viaţă, şi de unde am evadat.  

După aproape 30 de ani, Bucureştiul de atunci mai are doar vagi legături cu cel de astăzi, metamorfoza oraşului mi se pare uluitoare. Dincolo de apatie şi de aerul cenuşiu, imprimate de anotimp şi de starea vremii – probabil un noiembrie la fel de pîclos ca cel de acum, în care rareori apare soarele –, starea de „prizonierat“ e prezentă pe străzi, în intersecţii, în piaţă şi în staţia de autobuz, unde totul pare dezolant, postapocaliptic, poate şi din cauza absenţei traficului, a maşinilor, cu excepţia cîtorva Dacii 1310, despre care abia acum îmi dau seama cît erau de urîte. Deşi pare incredibil, nu vezi decît trei-patru maşini pe Calea Victoriei, prin faţa Sălii Palatului nu trece nici o maşină, doar la Universitate observi o Dacie, „în mare viteză“, căci, în poză, n-a rămas din ea decît o dîră albastră. În schimb, străzile sînt „populate“ de troleibuze (pe atunci, 95 îşi avea traseul pe Magheru), de autobuze (un 131 oprit într-o staţie pe care nu reuşesc s-o identific… oare chiar la Romană?), de tramvaie (tramvaiul 5, cel cu care mergeam la şah, întorcînd în rondul de la Sfîntul Gheorghe), dar şi de oamenii care le aşteaptă. Căci ceea ce m-a frapat cel mai mult în fotografii au fost oamenii, chipurile şi atitudinile lor – părinţii şi bunicii noştri din anii ’80. În primul rînd, cum erau îmbrăcaţi: toţi la fel, în pardesie şi paltoane maro, negre şi bleumarin, de parcă nu s-ar fi inventat culorile. Îmi amintesc că era o adevărată odisee pe atunci să-ţi cumperi o haină „de iarnă“, n-aveai altă opţiune decît magazinele de Confecţii femei/bărbaţi, unde găseai „uniforme“, nu geci sau paltoane. Într-o poză, un tînăr traversează strada într-un cojoc Alain Delon, era cu adevărat trendy să ai aşa ceva pe atunci, iar acum mi se pare atît de desuet. Totuşi, acel Alain Delon pe zebră creează o vagă senzaţie de normalitate. Zăreşti cîţiva tineri care poartă blugi „de import“, domnii în vîrstă au clasicele căciuli înalte din blană de oaie, „tip Ceauşescu“, iar oamenii de vîrstă mijlocie poartă faimoasele căciuli din blană de iepure, cu urechi, aduse de la ruşi. Ţin minte cît de încîntată a fost mama mea cînd a făcut rost de o astfel de căciulă, care mie mi se părea caraghioasă, pentru că puteai să-ţi prinzi urechile la spate cu un şnur, însă puteai să le laşi şi să fluture. Parcă o văd şi pe mama printre toţi aceşti oameni care aşteaptă în staţia de la Piaţa 1948 – cu 28 de ani mai tînără, în paltonaşul ei grena şi cu căciula ei rusească neagră. Dacă te uiţi cu atenţie la feţele lor, aproape toţi par bolnavi de cancer în faze terminale. Sînt supţi la faţă, pămîntii, nu mai faci diferenţe între tineri şi bătrîni, de parcă n-ar mai exista decît o singură categorie de vîrstă. Vezi şi cîţiva copii, ţinuţi de mînă şi supravegheaţi atent, unul într-un costumaş din fîş grena şi cu o căciuliţă cu moţ (am avut cel puţin zece şi le uram), o fetiţă cu un paltonaş maro şi cu un buchet de flori în mînă, alături de o bunică. Merg pe stradă disciplinaţi, ca nişte mici marionete, îţi inspiră orice altceva, dar mai puţin copilărie. Mă gîndesc la mine, la 8 ani, şi la drumurile mele zilnice – la şcoală, la şah sau la înot, o fetiţă uneori prea cuminte, veşnic atîrnată de mîna cuiva. Odată, într-un troleibuz, cînd mă întorceam cu taică-miu din Herăstrău, nu ştiu ce mi-a venit de am început să cînt. „Taci! Adică, nu mai cînta, că deranjezi oamenii!“ Şi o tanti din acelea de o vîrstă incertă: „Lăsaţi-o dom’le, să cînte, la ce vremuri trăim!“ 

Pe Lipscani, o fată şi un băiat trăiesc o sfioasă idilă, în anonimat, ignorată de cei din jur. Se ţin de mînă, se uită fix în vitrina Librăriei „George Coşbuc“, el îi explică ei ceva. Par studenţi sau tineri intelectuali. Unde or fi ei acum, la vîrsta de 50 de ani? S-au căsătorit, au copii? Merg la tîrgul de carte, la teatru, ies seara în oraş, la restaurant? Se bucură de oraşul lor la fel şi totuşi atît de diferit? Tot pe Lipscani, la acea cîrciumă cu mese din tablă care a rezistat pînă în anul 2000, cîţiva pensionari stau la coadă la mici. Fumegă un grătar, carnea nu se vede, dar probabil că ceva tot sfîrîie acolo, altfel n-ar sta. Grataragiul, un tînăr cu un halat alb şi căciulă „de iepure“ gri se uită la noi indecis – oare e bine sau nu că „e tras în poză“? E interzis? În piaţă, e coadă la mere. Un negustor gras, cu căciulă „tip Ceauşescu“ şterge un măr cu o cîrpă jegoasă. Sînt mere mici, prăpădite, care astăzi s-ar numi bio. Se vede şi chipul fotografului în oglinda unui cîntar stradal, bagi o monedă şi-ţi spune cît de gras eşti. Are un Smena sau poate un Zenit.  

Mă uit la poze de vreo jumătate de oră, tot caut detalii şi orice sentiment de nostalgie faţă de copilăria mea optzecistă se anihilează. Doamne, din ce lume am scăpat!  

header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.