O ilustrată de la Deva

Publicat în Dilema Veche nr. 643 din 16-22 iunie 2016
Bookfest, alegerile şi starea de normalitate jpeg

Prin Deva am trecut de cîteva ori în drum spre acel Ardeal vestic, de Bihor, însă nu m-am oprit niciodată. Și probabil că sînt atît de multe orașe în România pe lîngă care treci întîmplător, fără să știi dacă reprezintă neapărat o destinație. Și-ți rămîn undeva în minte ca un loc marcat, dar necunoscut. De curînd am petrecut o noapte la Deva și am intuit în cîteva ore Ardealul de mijloc, calm, așezat, patriarhal, cu vagi influențe emancipate și oarecum fudule de Cluj și parcă cu altele mai puternice și mai relaxate de Banat. Categoric, în 24 de ore nu poți cunoaște un oraș, nu-i poți simți atmosfera pe de-a-ntregul, însă poate să-ți devină, dintr-unul total străin, un oraș prietenos (sau nu) în care îți dorești (sau nu) să revii. Desigur, sînt subiectivă. Pentru că am copilărit la Cluj, iubesc în mod necondiționat tot ce se petrece dincolo de munți, preiau „graiul“ de la primele vorbe și, cînd intru în primul magazin, vorbesc deja cîntat, cu „no“ și cu „ioi“, pentru că le am în sînge. Totuși, pot sesiza diferențele dintre zone. Și Ardealul ține pînă la urmă de orgolii locale, de administrație și mai ales de oameni. În aceeași scurtă călătorie, am trecut printr-un orășel obscur pentru mulți – Gherla. L-am traversat cu mașina, am văzut cîteva clădiri solid austro-ungare din centru, oarecum în paragină, o catedrală și o nuntă, și mi-a fost suficient ca să simt că sînt cumva de acolo.Personalitatea Devei mi s-a părut ușor versatilă. Pentru că are și un centru nou, socialist, profund muncitoresc, cu acele blocuri, totuși decente, de patru etaje pe care le poți vedea, de pildă, și la Călărași (doar că aici pe fundal de dealuri), iar acesta se îmbină cu „centrul vechi“, cîteva străduțe absolut fermecătoare și pline de terase de tip vienez care curg unele din altele și se varsă în parcul umbros (ideal pentru citit & scris) de la poalele Cetății care se cațără, mai departe, pe deal.

Am stat la hotel Sarmis (de la Sarmizegetusa), „inima“ turistică a fiecărui municipiu, în comunism, recognoscibil de la o poștă, după arhitectura „tip vapor“ care îi putea duce pe tovarășii plecați în delegație cu gîndul la vacanță. Astăzi, recondiționat și perfect funcțional, însă încremenit în anii ’80. Dacă un operator turistic ar gîndi vreodată un tur pentru străini al acestor ultime bastioane socialiste, cu mochete somptuoase și măcinate de trecerea vremii, cu „luxul“ candelabrelor kitsch și al oglinzilor, cu mesele regulamentare din restaurantele pustii, cu fețe de masă roșii și șervete albe și cu aceleași ospătărițe cu părul scurt, făcut permanent, care nu îmbătrînesc niciodată și care se îngrijesc de clienți de parcă le-ar fi propriii copii, cu siguranță că ar da lovitura.

Seara, am ieșit în „centrul nou“, cu fîntînă arteziană, Casă de Cultură, scenă pentru un concert și toatre celelalte. Cafenelele se aliniau la parterele blocurilor, în rînd cu magazine de mezeluri și brînzeturi, de costume de firmă și buticuri non-stop. De mult n-am mai văzut acea voluptate a locuitorilor dintr-un oraș de a ieși pe strasse, de a se întîlni, deși se cunosc de ani de zile, de a vedea și a fi văzuți. Tineri pe bicicletă sau pe role, cupluri împingînd cărucioare, clubul șahiștilor, doamne și domni de vîrsta a doua mergînd la braț, orașul însuși perindîndu-se fără nici un fel de ostentație prin fața ta. Oameni plimbîndu-se pur și simplu, salutîndu-se unii pe ceilalți, și senzația că aparții acelui loc. Ne-am așezat la o terasă – în dreapta noastră era o gașcă de „băieți“ trecuți de 60 de ani care beau cafele sau ceai și comentau autostrăzile din Germania și faptul că nici într-o sută de ani noi n-o să atingem standardul de acolo. În stînga erau niște liceeni, în prag de absolvire, din cîte am înțeles. Trei băieți și fată. S-au mai perindat vreo doi cunoscuți care i-au întrebat ce fac. „La o bere!“ La un moment dat, fata s-a ridicat de la masă și și-a ­luat rămas bun de la băieți. S-a desprins cu grație de la masă pe role și s-a îndepărtat pe aleea pietonală, ca un fluture ce fusese prins doar pentru cîteva clipe într-un insectar, după care și-a luat zborul. M-am uitat lung după acea fată de 18 ani, perfectă, care glisa zîmbitoare printre jaloanele binecunoscute ale orașului ei natal, și mi-am dat seama că România, așa cum e ea, sumbră per ansamblu, însă împărțită și disecată în comunități care au un suflet, este, de fapt, în felul ei, perfectă.

A doua zi, am fost la Cetate. Nu puteam să o ratez – cine știe cînd mă voi întoarce a doua oară în Deva? Am urcat cu telecabina pusă la dispoziție de puțină vreme de muncipalitate. În apropierea ei, am văzut busturile școlii naționale de gimnastică, de la Nadia Comăneci la Octavian Bellu. Unele semănau, altele nu. Pentru că era 1 Iunie, copiii aveau gratuitate la telecabină și veneau în „excursie cu clasa“. Așadar, am urcat cu cohorte întregi de copii, păstoriți de doamnele profesoare, mulți dintre ei nu mai fuseseră, se pare, niciodată la Cetate, deși locuiau în Deva. Unei fetițe îi era frică de înălțime și se prinsese tare de bara telecabinei. „De ce ți-e frică?“, a întrebat-o doamna. Fetița, care și-a privit pentru întîia oară orașul de sus, a spus: „Nu știu“. Sus e un cuib de vulturi spectaculos, însă nu găsești nici o informație despre Cetate, profesoarele le țineau copiilor lecții de istorie ad-hoc, citind de pe telefoanele lor smart conectate la Internet. Înconjurăm Cetatea, urcăm și coborîm trepte, însoțiți de grupurile de copii. „Oai de capul meu!“, exclamă entuziasmat un băiețel, într-un punct de belvedere. Jos e Deva, cu centrul ei vechi, cu centrul ei nou, cu hotelul nostru Sarmis ca un vapor care pare să spargă talazurile orașului, cu furnale și fabrici în ruină, iar dincolo de ele, doar verde. Al dealurilor, al pășunilor, al acestui început de iunie în Ardeal. Mă simt fericită.

header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.