O călătorie spre sud

Publicat în Dilema Veche nr. 652 din 18-24 august 2016
Obiectul iubit jpeg

Îmi plac granițele care pot fi trecute pe pămînt, cu piciorul, cu mașina sau cu trenul, întotdeauna mi-au dat o emoție specială. Sînt cumva palpabile, spre deosebire de cele din aer, pe care nu le simți în nici un fel. În 1992, cînd am trecut prima dată frontiera României spre „Occident“, adică spre Ungaria, și am traversat fîșia aceea ce pămînt care nu avea nimic spectaculos, am plîns. Aveam 12 ani și aproape că mă obișnuisem cu ideea că nu există un Dincolo și că granițele sînt trasate pentru a marca un final de călătorie, mai departe nu ai voie să mergi. Ești condamnat să rămîi aici. Am fost uimită să descopăr că o graniță înseamnă, de fapt, libertate. Și de data aceasta am simțit aceeași emoție cînd am trecut banala graniță de la Giurgiu cu Bulgaria. Dincolo de pod, am arătat doar buletinele și un vameș ne-a urat „Drum bun!“. Am intrat în „țara vecină și prietenă“ ca-n brînză, iar emoția a fost înlocuită de senzația de normalitate.

Ne-am bulucit cu toții, români în vacanță sau șoferi de TIR-uri, la o gheretă ca să cumpărăm vinieta bulgărească. 35 de lei. Apoi ne-am rătăcit pe străduțele umbroase din Ruse în căutarea unei case de schimb valutar, ca să schimbăm lei în leva. Auzisem că aici cursul ar fi mai bun. Ruse e un orășel mai cochet decît Giurgiu, însă tot pare încremenit în timp, totul se întîmplă aici pașnic, cu lentoare. Inclusiv traficul. Parcă te învîrți la nesfîrșit în­tr un sens giratoriu. La bănci, toți îți zîmbesc, o rup un pic pe românește, dar nu schimbă lei. În sfîrșit, dăm peste o casă de schimb valutar, străjuită de doi indivizi solizi și bronzați.

Trebuie să găsim drumul spre Varna și din nou ne învîrtim în cerc, trecînd inevitabil pe lîngă aceeași „casă de cultură“, o clădire masivă, sovietică. Fata cu ochi albaștri de la benzinărie nu știe să ne explice drumul, dar ne vinde o hartă rutieră a Bulgariei. Nu ne e de mare folos, dar măcar o pot păstra ca amintire. Mult mai util se dovedește a fi un băiat cu o față cărnoasă și surîzătoare de la o vulcanizare. Nu știe engleză, nici română, dar ne desenează traseul pe o foaie de hîrtie. În mai puțin de zece minute sîntem pe drumul lor național. Intrăm în Bulgaria „profundă“ și timp de mai bine de două ore traversăm un peisaj vălurit, ars de soare, care seamănă cu cel din Dobrogea noastră. Cîmpuri cu iarbă mare și galbenă, coline golașe, pîlcuri de copaci. Nu sînt sate, pe marginea drumului nu e nici țipenie de om, dar nici panouri cu reclame. Senzația de rătăcire și singurătate devine acută.

Românii care spun despre drumurile din Bulgaria că sînt proaste au o doză de snobism. Nu sînt mai proaste ca ale noastre, din punct de vedere tehnic sînt mai bine gîndite, iar „magistrala“, cum zic ei, adică ultimii 80 de kilometri pe autostradă pînă la Varna, e impecabilă. Cu fiecare kilometru parcurs, se simte apropierea mării. Copacii au fost înlocuiți de arbuști țepoși, cu frunze de un verde palid. Totul freamătă, iar Varna îți apare în față, revărsată pe coline, cu atmosfera ei estivală și cu mici steaguri bulgărești care flutură. Un oraș-port în care casele albe se amestecă cu rămășițele industriale ale unei epoci defuncte. Încercăm să ocolim orașul, iar un drum secundar ne scoate din nou in the middle of nowhere. Desfășor harta bulgărească și nu pricep nimic. Un bulgar dintr-un Ford vechi ne facem semn să tragem pe dreapta. „Need help?“ „Burgas?“ Ne explică într-un mod asemănător cu cel al bulgarului din Ruse. De altfel, seamănă și între ei, parcă sînt frați.

Un pod peste un canal navigabil ne aruncă pe șoseaua spre Burgas. Vedem, în sfîrșit, marea, a noastră, a lor, aceeași. De la Varna la Burgas mai sînt 130 de kilometri, pe un drum care șerpuiește de-a lungul coastei. Inițial, el se îndepărtează de mare și traversează niște dealuri stîncoase, pe serpentine înguste, neașteptate. Se circulă greu, un jeep din București ne salută printr-un claxon. E zăpușeală, pădurea ține umbră. Revedem marea abia la Byala și urmează un șir de stațiuni unde s-a construit mult și prost. Hotelurile arată ca niște imense monumente funarare, vopsite în culori palide, de hîrtie igienică. Unele seamănă cu niște moschei. Traficul devine din ce în ce mai aglomerat, la Obzor trecem chiar prin centrul stațiunii, un mic bazar cu prosoape de plajă și colaci. Familii supraponderale traversează drumul în pas leneș, de vacanță. Bărbați munciți adastă sub umbrela vreunei terase, în fața unei halbe cu bere. Copiii țipă brutal. Puțin înainte de Nessebar, întrezărim Sunny Beach. Plajele în adevăratul sens al cuvîntului sînt rare, din cauza coastei stîncoase și a muntelui care se varsă în mare, și atunci cînd le vezi, par niște mici paradisuri sufocate, aglomerate. Comerț peste tot, reclame. Aici e o altă Bulgarie față de cea „profundă“ de dincolo de Ruse, fiindcă aici se cheltuiesc banii, litoralul înseamnă consum. Ne depășesc mașini șmechere, nu se respectă limite de viteză. La intrarea în Nessebar se merge bară la bară, ofertele de cazare îți indică locuri obscure de dincolo de șosea, în cîmp. Apoi intrăm în regiunea Burgas, iar șoseaua devine din nou impecabilă, administrația e alta sau poate banii sînt mai mulți aici. Burgas pare un oraș modern, cu un trafic bine sistematizat, care te duce cu gîndul la orașele germane. Ne continuăm drumul spre sud, avem marea în stînga, coasta e mai blîndă aici. Sozopol – orașul nou – ne uimește de la bun început cu aerul său mediteranean. Vile cocoțate pe coline, multă verdeață, o căldură umedă, de tropice, palmieri pitici. Coborîm spre orașul vechi și ne pomenim chiar în inima acestuia. Un bulgar ne face semne spre un loc de parcare – 2 leva. Am ajuns. Un moș cîntă la acordeon un vechi cîntec rusesc, îl va cînta obsesiv și în zilele următoare. Același. Totul în jur e necunoscut, nu știi unde ai nimerit, de fapt. Undeva în Franța sau poate în Sicilia sau poate chiar la Odessa. Soarele apune. Șase ore și jumătate de la București, iar atmosfera din jur are ceva duios și nostalgic, la un capăt bulgăresc de lume.

Rolul esential al adjuvantilor in optimizarea pesticidelor jpg
Rolul esențial al adjuvanților în optimizarea pesticidelor
Condițiile de mediu, intemperiile, buruienile, precum și bolile și dăunătorii plantelor reprezintă tot atâtea provocări pentru fermierii moderni.
IMG 20240408 WA0011 jpg
Casa Memorială „Amza Pellea”, din Băilești, a fost redeschisă publicului
Manifestările dedicate cinstirii memoriei îndrăgitului actor român, născut în inima Olteniei, au debutat pe 6 aprilie, pe scena Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova, locul în care și-a început fascinanta călătorie în lumea artistică.
pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.

Adevarul.ro

image
Furtuni cu grindină și vânt puternic în mai multe zone din țară. La Tulcea, ISU a emis mesaje RO-ALERT VIDEO
ISU Delta Tulcea a emis un mesaj RO-Alert pentru atenționarea locuitorilor, din Tulcea, Nufărul, Murighiol, Sarichioi, Babadag, Kogălniceanu, Frecăței, Somova și toate localitățile din Deltă Dunării.
image
Se află omenirea în pragul celui de-al Treilea Război Mondial? Ce spun specialiștii
Preocupările legate de izbucnirea unui al Treilea Război Mondial sunt crescânde, având în vedere recentele evenimente petrecute în Orientul Mijlociu, dar și situația din Ucraina.
image
Cum a fost aleasă Dobrogea ca loc de construcție al Centralei nucleare. Proiectul demarat de Nicolae Ceaușescu și inaugurat de Ion Iliescu VIDEO
Specialiștii au identificat și studiat mai mult de 120 de posibile amplasamente pentru centrală şi au fost luate în calcul mai multe bazine: Dunărea, Vişeul de Sus, Someşul Cald, Crişul Negru, Mureşul, Oltul, Siretul, Suceava, Moldova, Prutul Superior. În cele din urmă, a fost aleasă Dobrogea.

HIstoria.ro

image
Femeile din viața lui Lucrețiu Pătrășcanu
Lucrețiu Pătrășcanu a fost un personaj al deceniilor 4 și 5, controversat în timpul vieții, cat și după asasinarea sa în 1954.
image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.
image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.