Despre doctori

Publicat în Dilema Veche nr. 527 din 20-26 martie 2014
Duplicitate și nuanțe jpeg

În mare parte din cauza ipohondriei mele – boală grea şi incurabilă, vă asigur –, de-a lungul timpului am vizitat o sumedenie de cabinete medicale şi am întîlnit fel de fel de doctori, de diferite specialităţi. Şi ca orice ipohondru care se respectă, de fiecare dată am fost extrem de atentă la modul lor de a se comporta, la mimică, gesturi şi cuvinte, pentru a depista dacă nu cumva îmi ascund anumite lucruri grave, mai dificil de spus în faţă pacientului. Aşa am ajuns să-i cunosc destul de bine.  

● Doctorul Dumnezeu. Este, de multe ori, şeful clinicii, profesorul, somitatea. La el, aparent, este imposibil de ajuns fără relaţiile care trebuie, iar dacă reuşeşti totuşi şi ţi se deschide calea, se întîmplă de regulă după luni de aşteptare şi după ce te-au examinat mai întîi toţi sfinţii. Despre el se vorbeşte doar în şoaptă pe holurile spitalelor şi ar trebui să te simţi privilegiat cînd se apleacă asupra ta, muritorul de rînd, ca să te vindece. De obicei, astfel de doctori fac parte din generaţiile mai vechi. L-am cunoscut la un moment dat pe General, un personaj. Cînd te consulta, nu-ţi vorbea niciodată direct, se adresa colegilor mai tineri, care erau de faţă, le preda lecţii în termeni din care nu pricepeai nimic. Apoi, asista la operaţiile lor, fără să le dea neapărat indicaţii, expunîndu-şi doar teoriile şi principiile de viaţă. În timp ce ochiul meu stîng era anesteziat şi măcelărit cu fineţe, îi auzeam vocea spunînd că Inimi cicatrizate de Max Blecher e un roman mai bun decît Muntele vrăjit.

● Doctorul vedetă. Îi place să fie în centrul atenţiei, să se autopromoveze, să dea interviuri, uneori să apară la televizor şi să-şi dea cu părerea despre orice. Mulţi dintre ei ajung să fie cunoscuţi şi „la modă“, fără să fie neapărat cei mai buni. E genul de doctor recomandat de un prieten, o cunoştinţă; astfel, mica lor faimă se răspîndeşte în urbe şi cozile de la cabinetele lor particulare se îngroaşă. Am întîlnit o doamnă care avea stofă de „vedetă“, dar eşuase ca doctoriţă de familie, într-o policlinică de cartier. Era frustrată. Se răstea la bătrînii care veneau pentru medicamente compensate. Sau le băga pe gît anumite medicamente, căci avea înţelegeri cu cîteva firme care o plimbaseră pe la congrese exotice la Rio.  

● Meseriaşii. Căliţi prin spitale mizere, unde şi-au îndeplinit norma la grozăvii, cazuri critice, simptome ciudate, hîrşîiţi de la atîtea gărzi, sînt doctorii care se pricep la organismul uman, aşa cum un mecanic ştie să şurubărească o Dacie 1300. Fiecare cu specialitatea lui, indiferent dacă e vorba de pus oase la loc, de cîrpit organe sau de adus pe lume copii, îşi îndeplinesc sarcina cu brio. De multe ori, singura lor problemă este ignorarea factorului uman şi tratarea pacientului ca pe o maşinărie defectă, că doar nu stai de vorbă cu Dacia cînd o repari, nu? Îşi fac treaba, dar nu comunică, nu alină. Dacă li se pun prea multe întrebări, se enervează şi îşi dau ochii peste cap. Îţi scriu pe reţetă un diagnostic neinteligibil şi indescifrabil şi te trimit acasă. De teamă că nu ştii ce ai, poţi să mori pe drum.  

● La polul opus faţă de meseriaşi, există şi doctori care vorbesc mult, îşi depăşesc atribuţiile, îşi dau cu părerea, ar putea să fie şi de la aia, şi de la cealaltă, dacă vă doare acolo, mai mult ca sigur că aveţi probleme şi dincolo, pînă cînd te bagă în boală. Ieşi de la ei bulversat, cu o listă de investigaţii de făcut şi cu o replică ce are darul să-ţi mărească anxietatea: „Să le luăm pe rînd!“

● Niciodată n-am ştiut cum se dă şpagă la doctor, aşa că n-am dat. În cîteva cazuri, cînd nu se putea fără, i-am rugat pe cei apropiaţi din familie s-o facă. Mi se pare penibil să pîndeşti un doctor pe un coridor de spital, să prinzi momentul propice, să strecori plicul în buzunarul halatului. Iar el să se prefacă că te refuză: „Vă rog, nu era nevoie!“  

● Din fericire, în ultima vreme au apărut şi doctori care reuşesc să-şi facă meseria, dar şi să comunice pe limba ta. Care au o atitudine prietenoasă, au şi compasiune în anumite limite. Doctori care au vocaţie. Am descoperit un blog al unui doctor care face mai multe pentru pacienţii săi virtuali decît fac mulţi doctori din spitalele noastre pentru pacienţi reali, şi nu aşteaptă nimic în schimb. În plus, e o lectură amuzantă şi plăcută. Vi-l recomand, dacă o mai fi activ – drwheater.wordpress.com, „Vremea pe malurile Styx-ului“.  

header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.