Casetarul

Publicat în Dilema Veche nr. 520 din 30 ianuarie - 5 februarie 2014
Bookfest, alegerile şi starea de normalitate jpeg

A fi casetar era o ocupaţie nobilă în anii ’90. Înseamna să fii un soi de stăpîn absolut peste toate muzicile piratate din lume, înregistrate pe vapor sau prin subsoluri, la noi sau aiurea, unele păstrînd încă un nostalgic fîşîit de vinil, altele atît de îndărădnice, încît rupeau banda la prima probă, la primul bairam. Apoi, să le înmagazinezi în carcase de plastic, să le mai pui şi cîte o copertă copiată după cea originală şi realizată cu primele programe de grafică, de pe Pentium 1, sau să creezi propriile compilaţii, în funcţie de mood şi dup-aia să le intitulezi Best of Flower Power sau Rock Balads (că astea prindeau la gagici). Apoi, să stai să vinzi casetele pe soare sau pe ploaie, să te simţi liber şi superior la taraba ta muzicală, în vreme ce alţi întreprinzători ai aceloraşi ani vindeau sutiene, blugi turceşti sau ţigări.

În clasa a X-a, am cunoscut un casetar. Ne-am întîlnit la un chef destul de cuminte, de liceeni, unde el a aterizat din întîmplare şi şi-a petrecut întreaga noapte beat pe balcon. Totuşi, aşa beat cum era, avea ceva de băiat interzis sau, mă rog, de bărbat, la 25 de ani. După o tentativă de dans pe un Doors, mi-a spus şoptit să-l caut la locul lui de casete, iar a doua zi m-am trezit cu un vîrtej în stomac, pe care doar o fată de şaişpe ani putea să-l aibă. Bineînţeles, m-am dus, într-o zi de sîmbătă după-amiază, exact la ora cînd colegele mele de liceu începeau să suspine după acei băieţi confuzi şi cu voci în schimbare pe care îi plăceau, în lipsă de altceva, sperînd c-or să le sune şi că or să le invite la film sau la fast food.

Toneta lui era din tablă, circulară, el stătea pe un scaun mic, ca de DJ, ascultîndu-şi muzicile la un cas vechi, cu baterii. Încă nu se inventase walkman-ul, cel puţin nu la noi, aşa că era cumva firesc să te plimbi de colo-colo cu casul şi cu casetele în traistă. De la distanţă, casetarul, îmbrăcat în geaca lui de Motor şi cu părul lung, blond, prins în coadă, părea că orchestra traficul din intersecţie, molcom la ora aceea, parcă şi pietonii din preajma lui se mişcau coregrafiat. Casetele erau împrăştiate în evantai pe tarabă, sub tarabă erau mai multe cutii goale de bere. „Poţi să pui ce muzică vrei!“ mi-a spus, de parcă tocmai venisem în vizită la el acasă. Am ales la întîmplare un Love Songs, desigur, 5 sau 7, şi am dat peste o melodie bizară, Flash and the Pan, parcă, „Lights în the Night“. De la toneta lui, oraşul se vedea altfel, mă simţeam ca într-o bulă atemporală. Au început să se perinde tot felul de oameni în căutare de muzici felurite: adolescenţi cu şepci întoarse invers, umblînd după rap – I’ve got the power! –, rockeri tineri şi imberbi, cu tricouri cu Slayer şi Megadeth, rockeri bătrîni, care întrebau de Deep Purple în concert, muşterii vechi, care îl cunoşteau pe casetar, dădeau noroc şi aşteptau casetele promise, primele Tom Waits, doar pentru cunoscători, fete care voiau să cumpere pentru iubiţii lor boy bands-uri, Take That şi NKOTB care, de fapt, le plăceau mai mult lor, piţipoance care încă mai ascultau Ace of Base şi hit-ul verii, Jessica Jay – „Casablanca“, cocalari care cereau Generic şi Azur, iar casetarul meu le arunca priviri pline de dispreţ şi le răspundea sec, ca la Alimentară: „Nu ţinem!“ Într-o oră, am dat vreo 20 de casete – „uite că-mi porţi noroc la vînzare!“ mi-a spus el. Şi am început să mă simt şi eu stăpînă peste muzicile piratate de pretutindeni, în timp ce pe cas se derula în play caseta cu Love Songs 5 sau 7, deşi nu era nimic romantic între noi doi. Se lăsa seara, l-am ajutat să-şi strîngă casetele şi să închidă toneta, apoi m-a invitat la o pizza. Stînd la aceeaşi masă, mi-am dat seama că nu prea avem ce să ne spunem. Lumile noastre erau complet diferite, dacă i-aş fi vorbit despre profa de chimie, spaima şcolii, sau despre micile intrigi şi trădări din liceu, probabil că l-aş fi plictisit, iar el, în afara tonetei şi a casetelor lui, era un ins destul de banal: avea un cîine-lup, încă locuia cu părinţii, voia să plece în Germania şi să facă bani.

Aşa s-a sfîrşit o poveste, înainte ca ea, de fapt, să înceapă, iar din acei ani ’90 mi-a rămas o cutie plină cu casete, pe care n-am mai încercat să le ascult de atunci, însă sînt, totuşi, o mărturie că acei ani, parcă de nicăieri şi care nu se mai potrivesc niciunde, au existat, într-adevăr. 

header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.