Bem şi noi ceva pe avion?

Publicat în Dilema Veche nr. 609 din 15-21 octombrie 2015
Bookfest, alegerile şi starea de normalitate jpeg

Pe migranţii noştri îi recunoşti din prima pe Aeroportul Otopeni, care a devenit pentru ei un loc la fel de familiar ca gara de la Crivina sau orice altă haltă de navetişti de pe ruta Bucureşti-Ploieşti. În general, sînt oameni de la ţară care, dacă ar fi trăit în continuare în comunism, să zicem, ar fi muncit toată viaţa în uzina din cel mai apropiat oraş, iar cel mai îndepărtat loc în care ar fi ajuns vreodată ar fi fost la mare, la Constanţa. Însă, acum, ei se plimbă „în interes de serviciu“ prin toată Europa. Ştiu pe de rost cum e cu check-in-ul şi cu schimbarea avioanelor, îşi prezintă cu nonşalanţă buletinul celor care verifică documentele, se descalţă politicos în faţa filtrelor de control de parcă tocmai ar fi venit în vizită la naşi sau la veri. Au acea atitudine relaxată a oamenilor care muncesc pentru bani „serioşi“, nu pentru firfirici, ca-n România. Oameni cu chipuri luminoase, fără acea privire hăituită din cauza foamei, a sărăciei. Oameni care ştiu cum e la noi, dar şi cum e la alţii şi au învăţat să compare. Însă asemeni chinezilor care duc China cu ei oriunde ar merge, şi ai noştri nu se leapădă uşor de acel „acasă“ pe care îl au în sînge şi de multe ori se comportă ca şi cum ar fi la ei în ogradă sau la birtul din centrul satului. Totuşi, privită din afară, este minunată această „deschidere“ pe care o avem cu toţii, această şansă a oamenilor de rînd de a călători şi de a munci oriunde.

Sînt patru şi aş putea să pun pariu că muncesc în construcţii, undeva în Germania, pentru că stau la coadă la check-in-ul de la un Air Berlin. Au ochii cîrpiţi de somn, au venit toată noaptea pe tren, de prin Moldova, după accent, şi împrăştie în jur un damf subtil de bere şi de after-shave. Cară după ei nişte valize uriaşe pe roţi, de parcă ar pleca pentru cel puţin un an. Încerc să-mi imaginez pernele, pilotele, cojoacele, borcanele cu carne la garniţă şi cele cu zacuscă care zac îngrămădite înăuntru.

Băieţii sînt nerăbdători, cel mai în vîrstă, care pare şeful echipei, un tip mustăcios, are o mină mai serioasă şi îi priveşte pe „Ăştia micii“ (20-25 de ani) cu îngăduinţă. Unul dintre ei, un băiat solid şi blond (într-o adolescenţă tîrzie), e la prima ieşire, n-a mai zburat niciodată şi e nervos. Îşi scoate geaca groasă, chinezească, îşi trosneşte degetele, transpiră. „Băi, Nelule, dacă ştiam noi că-i aşa o coadă, păi mai stăteam două ore degeaba în Gara de Nord?“ „Ei, las’ că am mîncat ciorba aia şi ne-a picat bine!“ „Aia a fost ciorbă?! Ăştia de-aici, din Bucureşti, nu ştiu să facă ciorbă de burtă… şi mai dai şi 15 lei pe ea!“, spune tînărul novice. „O să plîngi tu după ciorba ceea… în Germania n-o să vezi tu ciorbă pe nicăierea… nemţii mănîncă numai supe. Şi cîrnaţi. O să te saturi de cîrnaţi. Sau îţi găseşti femeie să-ţi gătească!“, zice şeful. Colegii rîd, blondul se înroşeşte.

Coada se mişcă greu. „Oare mai am timp să trag o ţigară?“ Unul dintre ei dispare pentru cîteva minute, şeful încearcă să-i organizeze rapid pe ceilalţi. „Hai să văd, voi ce daţi la cală, ce aveţi ca bagaje de mînă?“ Puştiul blond are o sacoşă mai mică, de voiaj. „Păi, asta nu pot s-o ţin cu mine, în avion?“ „Ce ai în ea?“ Blondul îi verifică rapid conţinutul: deodorant, un pulover, o sticlă de doi litri cu un lichid incolor, fleacuri. Mustăciosul remarcă sticla: „Asta nu e ţuica aia de ţi-am zis eu s-o iei de la finuţa?“. „Ba da.“ „Şi de ce nu dai ţuica la cală… crezi că ţi-o bea cineva?!“ Puştiul se înroşeşte din nou, s-o fi gîndit să aibă la îndemînă un „remediu“ pentru frica de zbor. „Băi, Marcele, tată… bagajul de mînă e să pui lucruri din astea mai valoroase, ca să nu se strice. Cum ar fi laptop, tabletă. Ce, ai tu laptop? Eu n-am nimic la bagaj de mînă, trec doar cu telefonul. Plus că n-ai voie cu atîta lichid în avion!“ Puştiul e descumpănit. „Şi acuma ce să fac cu ţuica? S-o arunc?“ Ceilalţi rîd. „Cum să arunci bunătate de ţuică? Bagă-o în valiză, la cală!“ Oftînd, băiatul începe să-şi desfacă valiza burduşită, se opinteşte să bage în ea sticla de doi litri. Se întoarce şi băiatul de la ţigară. „Tot aicea sînteţi? Nu v-aţi mişcat deloc. Iar mie tot mi-e foame. Mi-aş lua un sandwich, dar nu dau 10 euro pe el! Ce face ăsta cu ţuica?“ „Cred că vroia s-o bea în avion!“, zice şeful, mustăcind. „Ia dă-o încoace, să vedem cum e!“ Doi dintre cei patru degustă ţuica puştiului şi apreciază că e bună rău – „Unde ai pitit-o azi-noapte, pe tren? Şmechere!“. Apoi, sticla dispare în sfîrşit în valiză. Puştiul pare şi mai stresat. „Oare ne dă ăştia ceva de băut pe avion? O bere, ceva?“ „Aştia de la Air Berlin îs zgîrciomani… te ţin pe apă şi pe cafea.“ În sfîrşit, colegii lui Marcel se prind care era stresul lui. „Bre, stai liniştit! N-o să pice avionul ăsta tocmai cu noi, la valoarea noastră… n-o să ajungi tu aşa repede la ştiri, că nu eşti vedetă!“ Băieţii rîd, Marcel parcă se mai destinde şi el. În sfîrşit, le vine rîndul, puştiul se uită un pic înfricoşat la valiza lui cum dispare pe bandă. De parcă tot avutul lui ar pleca în Germania, iar el ar rămîne aici. Apoi, şeful îi îndrumă spre filtrele de control, cu mîinile în buzunare, fluierînd. Marcel încă ţine pe umăr o sacoşă cam dezumflată, căci în ea n-a mai rămas decît un pulover, ţuica a pornit-o deja spre cală.

I-am observat un pic şi în avion – şeful şi încă doi au avut locuri unul lîngă altul, puştiul a nimerit, în schimb, cu cîteva scaune mai în spate, lîngă o venerabilă doamnă cu care n-a schimbat nici o vorbă, căci probabil că nu ştia germană. Imediat după ce a decolat avionul, cei trei au adormit, după o noapte „pe tren“ erau obosiţi. Marcel, însă, a băut multă apă, a continuat să-şi trosnească degetele şi să transpire. Aşa a început pentru el o nouă viaţă.

Sanatatea ficatului  Cum identifici semnele unui ficat bolnav jpg
Sănătatea ficatului: Cum identifici semnele unui ficat bolnav
Ficatul este un organ vital în corpul omului, fiind implicat în sute de procese, printre care: digerarea alimentelor, eliminarea deșeurilor din organism și producerea unor factori de coagulare care facilitează circulația sângelui.
Rolul esential al adjuvantilor in optimizarea pesticidelor jpg
Rolul esențial al adjuvanților în optimizarea pesticidelor
Condițiile de mediu, intemperiile, buruienile, precum și bolile și dăunătorii plantelor reprezintă tot atâtea provocări pentru fermierii moderni.
IMG 20240408 WA0011 jpg
Casa Memorială „Amza Pellea”, din Băilești, a fost redeschisă publicului
Manifestările dedicate cinstirii memoriei îndrăgitului actor român, născut în inima Olteniei, au debutat pe 6 aprilie, pe scena Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova, locul în care și-a început fascinanta călătorie în lumea artistică.
pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.

Adevarul.ro

image
„Tobol”, arma secretă a lui Putin care bruiază semnalul GPS . Unde este plasată?
O arma secretă a Rusiei ar bruia sistemul GPS de navigație prin satelit al avioanelor și navelor comerciale, în regiunile din Marea Baltică, Marea Neagră și estul Mării Mediterane, potrivit The Sun.
image
Marea Britanie este „pe picior de război”. Ce anunț a făcut premierul Rishi Sunak din Polonia | VIDEO
Aflat într-o vizită oficială în Polonia, premierul britanic Rishi Sunak a declarat marţi că va creşte bugetul pentru apărare până la 2,5% din PIB. Sunak a subliniat că Marea Britanie „nu se află în pragul războiului”, ci „pe picior de război”.
image
„Pitești, am auzit că îți plac dungile”. O reclamă Sephora jignește miile de victime ale Experimentului Pitești. Reacții acide
Sephora România, filiala celebrului lanț francez cu produse de înfrumusețare și parfumuri, a postat pe pagina de Facebook și pe Instagram o reclamă jignitoare asociată cu teribila închisoare Pitești, unde mii de deținuți au fost torturați de comuniști. Postarea a fost ștearsă după câteva ore.

HIstoria.ro

image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.
image
Măcelul din Lupeni. Cea mai sângeroasă grevă a minerilor din Valea Jiului
Greva minerilor din 1929 a rămas în istoria României ca unul dintre cele mai sângeroase conflicte de muncă din ultimul secol. Peste 20 de oameni au murit răpuşi de gloanţele militarilor chemaţi să îi împrăştie pe protestatari, iar alte peste 150 de persoane au fost rănite în confruntări.
image
Cuceritorii din Normandia
Normandia – locul în care în iunie acum 80 de ani, în așa-numita D-Day, aproximativ 160.000 de Aliați au deschis drumul spre Paris și, implicit, spre distrugerea Germaniei naziste.