Un festival al culturii române

Publicat în Dilema Veche nr. 431 din 17-23 mai 2012
Un festival al culturii române jpeg

- România la Salonul de Carte de la Torino -

Între 10 şi 14 mai a avut loc la Torino cel mai mare tîrg de carte din Italia şi unul dintre cele mai mari din Europa. La ediţia de anul acesta, una aniversară (a 25-a), invitatele de onoare au fost România şi Spania. Într-un tîrg cu cinci pavilioane, sute de expozanţi, sute de mii de vizitatori şi o sumedenie de lansări şi dezbateri întîmplîndu-se în acelaşi timp, e foarte uşor să treci neobservat. Dar Institutul Cultural Român a reuşit să organizeze un veritabil festival al culturii române: 120 de invitaţi, 30 de evenimente, un stand elegant cu o sală de conferinţe şi o librărie mereu pline. Timp de cîteva zile, România a fost în centrul atenţiei, despre ea s-a scris în Letteratura, suplimentul literar al cotidianului Corriere della Sera, despre ea s-a vorbit la televiziune şi la radio, cu ea au dat nas în nas prin Torino, la metrou, în parc, în şcoli, torinezii, cu ea s-au întîlnit la tîrg cititorii, nu doar la standul României, ci şi la standurile editurilor care publică traduceri din literatura română.

Prezenţa României la Salon a fost prefaţată de Festivalul „România-Italia: filmul românesc contemporan la Torino“, o selecţie a celor mai bune filme româneşti din ultimii ani (apropo, dacă mergeţi vreodată la Torino, să nu cumva să rataţi Muzeul Cinema-ului, e unul dintre cele mai candide şi jucăuşe muzee pe care le-am văzut pînă acum), şi de un concert de gală, susţinut de soprana Anita Hartig, tenorul Teodor Ilincăi şi Orchestra Filarmonicii din Torino. Înainte de concert s-au rostit cîteva discursuri oficiale. Ernesto Ferrero, directorul Tîrgului, a vorbit despre echipa ICR Veneţia, „bravissimi ragazzi“ care au reuşit să organizeze impecabil prezenţa României la Tîrg (e de-abia al patrulea an cînd există un stand al României la Torino şi sîntem deja ţară invitată). Lumea din sală şuşoteşte „romeni, romeni, romeni“, şi de data asta se pare că e de bine.

Deschiderea oficială a tîrgului are loc a doua zi, joi, iar la inaugurarea standului României e prezent şi Piero Fassino, primarul oraşului Torino. Cu zece ani în urmă, o asemenea desfăşurare de forţe ar fi fost imposibilă, a subliniat în discursul său inaugural Horia-Roman Patapievici, directorul ICR, mulţumindu-le în acelaşi timp „zecilor şi sutelor de oameni“, scriitori, artişti, operatori culturali români care au contribuit la reformarea Institutului Cultural Român. „Cultura română e acolo unde se află scriitorii români“, a încheiat Patapievici. Iar la Torino au fost: Norman Manea, Ana Blandiana, Mircea Cărtărescu, Gabriela Adameşteanu, Dumitru Ţepeneag, Matei Vişniec, Ileana Mălăncioiu, Mircea Dinescu, Ion Mureşan, Ana Maria Sandu, Dan Lungu, Nichita Danilov, Lucian Dan Teodorovici, Ruxandra Cesereanu, Răsvan Popescu, Florina Ilis, Vasile Ernu, Floarea Ţuţuianu, Doina Ruşti, Eugenia Bulat, Mihai Mircea Butcovan, Ingrid Beatrice Coman, Liliana Lazăr. Evenimentele organizate de Centrul Naţional al Cărţii şi Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, în colaborare cu Asociaţia Italiană a Româniştilor şi colectivul de limba şi literatura italiană din cadrul Universităţii Bucureşti, au inclus lansări, mese rotunde, dezbateri, întîlniri cu publicul, dialoguri între scriitori români şi scriitori italieni. Ceea ce urmează e o selecţie cît se poate de personală din ce-am văzut şi auzit în cele cinci zile de tîrg:

● În prima zi, în timp ce lucram la laptop în sala de conferinţe a standului României, apare o clasă de grădiniţă, doamna educatoare le spune copiilor: „Toţi cei din poze sînt scriitori români“; mă vede pe mine, mă întreabă de unde sînt şi exclamă: „Şi Roberto e român! Roberto, pup-o pe domnişoara“. Roberto, 5 ani, se-nroşeşte şi începe să cînte „Deşteaptă-te, române“. Facem poză de grup, doamna educatoare îmi cere adresa de e-mail ca să mi-o trimită. Le fac şi eu poză, îmi zîmbesc toţi.

● Traducătorii din literatura română, cei fără de care editorii italieni n-ar avea nici o idee despre ce merită citit şi publicat. De altfel, la aproape fiecare lansare, reprezentanţii editurilor italiene le-au mulţumit traducătorilor pentru munca lor de scouting şi pentru efortul continuu de promovare a culturii române în Italia. În ultimul an, au apărut în Italia 22 de traduceri din literatura română, majoritatea cu sprijinul ICR.

● Expoziţia de fotografii dedicată victimelor comunismului, organizată în parteneriat cu Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei şi cu Academia Civică. „Dacă vreţi să înţelegeţi cultura română de azi, vedeţi cifrele şi fotografiile din expoziţie“, a spus Ana Blandiana.

● Doamna de la un stand de calendare, cartoline, creioane, care, cînd a aflat că sînt din România, m-a întrebat dacă am citit Cruciada copiilor a Florinei Ilis. Şi a fost cumplit de dezamăgită cînd i-am spus că nu: „O dată mă întîlnesc şi eu cu cineva din România şi nu pot să vorbesc despre o carte care mi-a plăcut atît de mult!“.

● Norman Manea, aproape ubicuu, urmat mereu de o echipă de filmare care lucrează la un documentar despre scriitor. Norman Manea la standul Rai radio 3, Norman Manea întîlnindu-se cu elevii şi vorbind cu ei despre „per distanza“, Norman Manea dînd interviuri, explicînd de ce sîntem uneori mai aproape de „rudele noastre livreşti, mai aproape decît de cele din arhivele eredităţii“.

● „Ceaslov“ şi „nisiparniţă“, două cuvinte cu care Lucian Dan Teodorovici a vrut, în glumă, desigur, s-o pună în dificultate pe traducătoarea Ileana M. Pop.

● Ana Maria Sandu discutînd cu scriitoarea şi jurnalista italiană Gaia Rayneri despre romanul Omoară-mă!, proaspăt apărut în Italia la Editura Aisara, cu o copertă diafană şi albăstrie, cu atît mai neliniştitoare cu cît pe ea scrie Uccidimi!.

● Mesele rotunde despre Dante în România, Cantemir, elitele culturale, literatură şi ideologie, Dada etc.

● Ion Mureşan făcînd un spectacol de zile mari duminică seară, la lectura din cartea Alcool. Deşi la început eram vreo 20 de oameni, în vreo zece minute sala s-a umplut – lumea auzise hohotele de rîs de sus şi urcase ca să vadă ce se întîmplă. „Mici conspiraţii despre poezie“, vorba lui Mureşan.

● Lecţia de literatură a lui Mircea Cărtărescu (de ce seamănă poetul cu o pisică, de ce, „atunci cînd citiţi o carte scrisă de mine, ţineţi în mîini nu creierul meu, ci creierul dvs.“), dialogul său cu Emanuele Trevi şi fraza următoare: „Diferenţa dintre cele două cărţi ale mele, Nostalgia şi Orbitor, este că între ele l-am citit pe Blecher“.

● Enrique Vila-Matas, unul dintre cei mai importanţi scriitori spanioli, despre a cărui literatură Juan Pitol a spus că e „o călătorie fără întoarcere pînă la capătul nopţii“, vorbind despre Oblomov, Kafka, Sophie Calle şi Bob Dylan, atît de amabil la final, cînd m-am dus să-i cer un autograf pe „Istoria prescurtată a literaturii portabile“ şi să-i spun că vreau să fac cu el un interviu pentru Dilemateca. Aproape înfricoşător de amabil, convins că mă cheamă Chiara.

● Cozile imense la intrarea în tîrg, copiii fluturînd plase cu cărţi, chicotind, fugărindu-se printre standuri, întrebîndu-i pe scriitori care-i treaba cu scrisul, dînd impresia că literatura e pe mîini bune.

● Dumitru Ţepeneag cu totul şi cu totul adorabil, povestind într-o dimineaţă, la cafea, că încă mai ştie pe de rost numărul de telefon de-acasă, de cînd era copil.

Şi asta e doar o foarte mică parte a ceea ce s-a întîmplat la Torino. Cuvîntul de încheiere îi aparţine lui Bruno Mazzoni, preşedintele Asociaţiei Italiene a Româniştilor: „Articolul apărut în Letteratura despre literatura română e tot despre Cioran, Ionescu, Eliade, ca şi cum nu s-ar fi întîmplat nimic în ultimii 70 de ani. Ne aflăm, deci, într-un punct de plecare, şi mai sînt atîtea de făcut“. Iar prezenţa României la Tîrgul de Carte de la Torino a fost unul dintre aceste lucruri. 

Această deplasare a fost posibilă  cu sprijinul Institutului Cultural Român.

Foto: L. Muntean

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.