Se estimează că, în următorii 10-15 ani, unele oraşe britanice vor avea o populaţie majoritar musulmană. Această ştire, publicată recent în Daily Mail– cu un ton de îngrijorare de-abia mascat –  stîrneşte tot felul de polemici în Marea Britanie, şi nu numai acolo. De fapt, despre musulmani şi despre integrarea lor se tot vorbeşte de un deceniu. Cuvîntul-cheie care apare în discuţie aproape de fiecare dată e terorismul. Ca şi cum terorismul ar avea drept sursă unică deficitul de integrare al musulmanilor care locuiesc în Europa...

Este islamul motorul terorismului modern? Extremismul militant nu se regăseşte numai în Islam, ci şi în extrema dreaptă la creştini sau în sionism. Preşedintele Bush insista asupra faptului că stilul de viaţă nord-american e singurul care merită trăit. Pentru mulţi, o asemenea afirmaţie ar putea părea, la rîndul ei, fundamentalistă.

Imediat după 11 septembrie, scriitorul britanic John Le Carré s-a arătat a fi un critic dur al „războiului împotriva terorii“ şi al politicii externe înfăptuite la Washington şi la Londra. Cel mai recent roman al său, Prieteni absoluţi, conţine, şi el, numeroase critici la adresa guvernului american. Într-un interviu recent acordat publicaţiei spaniole El País (citat de ziarul german Die Welt), el încearcă să stabilească relaţiile dintre terorism, islamism şi politica externă a Statelor Unite. Le Carré este de părere că politica Washington-ului nu poate opri valurile de atentate. Dimpotrivă! „Încetul cu încetul, ne dăm seama că am cules ce-am semănat“ – explică John Le Carré, referindu-se la viziunea extrem de simplificatoare care stă în spatele acţiunilor dirijate de Casa Albă. „Închipuirea că acest stil de viaţă poate fi exportat este de-a dreptul obscenă. Ar trebui să fim mai reţinuţi cînd echivalăm islamismul cu extremismul. Se spune adesea că un anumit tip de extremism produce alte şi alte forme de extremism. Eu sînt sigur că orice simplificare are exact acelaşi rezultat.“ Problema principală – crede Le Carré – e că în Marea Britanie şi în SUA nu există opoziţie parlamentară. „E un rău cu care trebuie să lucrăm. Greul acestei responsabilităţi cade pe umerii noştri, ai scriitorilor, şi pe cei ai presei.“

Patrick Sookhdeo, directorul Institutului pentru Studierea Islamului şi Creştinismului, încearcă să depisteze punctele nevralgice de la baza tensiunilor dintre islam şi democraţie, şi să găsească căi de reconciliere. Articolul său – „Mitul islamismului moderat“ – a fost publicat în The Spectator pe 2 august 2005 şi preluat apoi de diverse medii europene.

„Unii britanici nu pot înţelege faptul că un terorist sinucigaş e un erou al islamului. După atentatele din 7 iulie 2005, mulţi analişti din Marea Britanie au încercat să explice ceea ce pare a fi o contradicţie de termeni. De vreme ce violenţa nu poate fi negată, singura cale este să argumentezi că legătura dintre aceasta şi islam este invalidă. Adjunctul şefului poliţiei metropolitane, Brian Paddick, a afirmat că «islam» şi «terorişti» sînt două cuvinte care nu pot fi alăturate. Şeful său, comandatul Sir Ian Blair, crede că a fi fundamentalist şi islamic nu e o contradicţie.“

Trebuie să acordăm credit celor care îşi dau viaţa şi să luăm de bune motivaţiile prin care ei înşişi îşi justifică actele. Dacă spun că o fac în numele islamului, atunci trebuie să-i credem. Pe 8 iulie, un săptămînal islamist cu sediul la Londra a publicat, la rubrica „Opinii“, un lung articol al lui Abid Ullah Jan, intitulat „Islam, Credinţă şi Putere“. Ideea centrală a articolului era că musulmanii trebuie să-i domine pe ne-musulmani, că războiul e obligatoriu pentru toţi musulmanii şi că legea islamică trebuie impusă peste tot în lume. Totul era împănat cu citate din Coran. Concluzia articolului este o ameninţare la adresa Marii Britanii. Atentatele ce avuseseră loc cu o zi în urmă erau o ilustrare perfectă a ceea ce Jan explicase în articol. Redacţia nu a găsit de cuviinţă să refuze articolul sau să se scuze pentru publicarea lui. Revista este distribuită şi citită pe întreg teritoriul Marii Britanii.

Într-un articol publicat recent în The Guardian, Leon Moosavi afirmă deschis că „musulmanii sînt bine integraţi în Marea Britanie.“ Cifrele unui sondaj de opinie realizat în urmă cu doar o lună (şi pe care se sprijină şi afirmaţia editorialistului) a şocat pe mulţi europeni: 83% dintre musulmanii din Marea Britanie sînt mîndri că sînt cetăţeni britanici. Doar 79% dintre britanicii get-beget au afirmat acelaşi lucru!

Foto: wikipedia commons