Presă liberă, jurnalişti slabi?

Publicat în Dilema Veche nr. 534 din 8-14 mai 2014
Presă liberă, jurnalişti slabi? jpeg

E lucru ştiut că există o relaţie de determinare între libertatea presei şi bunăstare. Această relaţie funcţionează în ambele sensuri: cu cît o ţară e mai înstărită, cu atît presa este mai liberă; şi invers: cu cît presa e mai liberă, cu atît ţara e mai bogată. Sigur, există exemple care contrazic teoria. Dar, una peste alta, „legea“ are aplicabilitate. Clasamentele mondiale arată că ţările din nordul Europei au presa cea mai liberă, în vreme ce în Coreea de Nord sau Eritreea nu se respectă deloc libertatea informaţiei. Acestea ar fi însă şi singurele puncte stabile ale ierarhiilor, căci, în fiecare an, cei care analizează situaţia presei în lume constată tot felul de schimbări în top. Factorii economici nu joacă neapărat, şi nu întotdeauna, un rol decisiv, dar el trebuie totuşi luat în calcul.

România s-a situat anul trecut pe locul 45 în clasamentul general al libertăţii presei realizat de Reporteri fără Frontiere (RFF). Am putea spune că stăm bine, presa românească fiind considerată mai liberă decît cea din SUA (poziţia 46), sau decît cea din Ungaria (locul 64); sîntem, însă, în urma Poloniei (locul 19) sau al Franţei (locul 39). Anul trecut, România a coborît trei poziţii în indexul libertăţii presei.

Cel mai recent raport FreeEx realizat de organizaţia ActiveWatch descrie o situaţie şi mai sumbră decît o face simpla comparare a datelor culese de RFF. Faptul că presa a devenit o armă politică e, poate, cea mai gravă şi cea mai tristă dintre constatări.  

Cum s-a ajuns aici? Cel mai evident răspuns e sărăcia. Criza economică s-a suprapus peste o criză a presei, accentuînd deficitul celei din urmă. În ultimii ani au dispărut zeci de publicaţii. Cele care încă funcţionează sînt departe de a fi profitabile. Scăderi constante de tiraj pentru toate cotidienele naţionale, scăderi masive ale încasărilor din publicitate au generat situaţii în care patronii sînt ei înşişi supuşi unor presiuni politice sau economice. „O parte semnificativă a presei este în continuare folosită de patroni ca armă în vederea obţinerii unor avantaje politice şi economice, sau pentru a pune presiune pe justiţie.“ Foarte adesea, redacţiile au cedat presiunilor, au făcut compromisuri, au devenit instrumente pentru a sprijini interesele patronilor.

Problemele economice au accentuat dependenţa de clienţii de publicitate. Consecinţa: sacrificarea interesului public şi a libertăţii editoriale în favoarea promovării unui mesaj favorabil unor entităţi private, se arată în raport. Cazul cel mai grav e „cumpărarea“ bunăvoinţei presei prin achiziţionarea de spaţiu publicitar de către Roşia Montană Gold Corporation. Pentru a crea un curent de opinie favorabil obţinerii, pe cale politică, a avizelor necesare exploatării miniere, compania a pus la bătaie sume substanţiale – şi a reuşit să oprească apariţia unor eventuale articole critice.

Pe de altă parte, criza politică din ultimii doi ani a adîncit clivajele deja existente. Împărţite în două tabere, pro/contra Victor Ponta sau pro/contra Traian Băsescu, instituţiile de presă concurente s-au întrecut în atacuri la adresa adversarilor. Raportul FreeEx vorbeşte despre „politizarea discursului mediatic“, evidenţiată prin „decizia unor jurnalişti de a migra în mediul politic şi de atacurile tot mai frecvente între oamenii din presă, în care predomină ameninţările, injuriile şi limbajul vulgar“. Libertate a fost destulă, ceea ce a lipsit a fost tocmai controlul. CNA a sancţionat unele abateri, dar nivelul amenzilor este prea mic pentru a descuraja asemenea practici  – se arată în raport.  

Dincolo de starea precară a industriei media, cea mai mare ameniţare la adresa libertăţii de exprimare e însăşi precaritatea statutului de jurnalist. Cu contracte de muncă dubioase, plătiţi adesea la limita subzistenţei, împovăraţi cu sarcini excedante, deprofesionalizaţi şi fără un cod deontologic acceptat în unanimitate de breaslă, ei sînt nişte victime sigure ale sistemului. Ca să fie mai multă libertate a presei – şi, mai ales, diversitate a informaţiei – ar trebui ca jurnaliştii să fie mai puternici.  

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Un gigant italian deschide o nouă fabrică în România și angajează 800 de oameni
România pare extrem de atractivă pentru investitorii străini dat fiind că în ultima perioadă tot mai multe companii aleg să construiască noi fabrici în țara noastră.
image
Prețul uriaș cerut pentru un apartament din București. „Se vinde și strada? În Berlin e mai ieftin!”
Prețurile proprietăților imobiliare cresc de la o zi la alta în marile orașe, iar Bucureștiul e printre cele mai scumpe. Chiar dacă nu a ajuns încă la nivelul Clujului, Capitala e plină de oferte inaccesibile românilor de rând.
image
Cum să-i facem pe aliații NATO să ne sprijine ca pe baltici și polonezi. Un expert român pune degetul pe rană
NATO și SUA sunt mult mai puțin prezente în partea de sud a flancului estic decât în zona de nord, ceea ce creează un dezechilibru. Chiar dacă, anul trecut, Congresul SUA a votat ca regiunea Mării Negre să devină zonă de interes major pentru americani, lucrurile se mișcă încet.

HIstoria.ro

image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.
image
Măcelul din Lupeni. Cea mai sângeroasă grevă a minerilor din Valea Jiului
Greva minerilor din 1929 a rămas în istoria României ca unul dintre cele mai sângeroase conflicte de muncă din ultimul secol. Peste 20 de oameni au murit răpuşi de gloanţele militarilor chemaţi să îi împrăştie pe protestatari, iar alte peste 150 de persoane au fost rănite în confruntări.
image
Cuceritorii din Normandia
Normandia – locul în care în iunie acum 80 de ani, în așa-numita D-Day, aproximativ 160.000 de Aliați au deschis drumul spre Paris și, implicit, spre distrugerea Germaniei naziste.