„Mi se pare esențial să fii împotriva sistemului“ – interviu cu scriitoarea Elena VLĂDĂREANU

Publicat în Dilema Veche nr. 772 din 6-12 decembrie 2018
„Mi se pare esențial să fii împotriva sistemului“ – interviu cu scriitoarea Elena VLĂDĂREANU jpeg

Scriitoare și jurnalistă, Elena Vlădăreanu a inițiat premiile „Sofia Nădejde” pentru literatură scrisă de femei. Gala va avea loc pe 10 decembrie, la Rezidența Scena9. 

De ce ați inițiat aceste premii „pentru literatură scrisă de femei“?

Eu nu aș pune premiile în față, pentru că ideea mea inițială a fost să fac ceva. Nu știam exact ce anume, dar în ultimii ani, în foarte multe evenimente literare, de diferite facturi și în care erau implicați oameni din generații diferite, raportul de gen era nejustificat de dezechilibrat. Un lucru despre care nu se vorbește la noi, iar atunci cînd se face, discuția este dusă în derizoriu sau închisă cu veșnicul argument de la care o să fac și bube în curînd: cărțile nu au sex, doar valoarea contează. Și am început să fiu tot mai atentă la acest aspect, care pînă atunci, recunosc, nu mă interesa sau mă interesa, dar prea puțin. Cînd însă îți propui o grilă de lectură a realității din jur, imediat observi și ce nu e de observat. Adică vezi și acele lucruri atît de subtile, atît de bine așezate în structura noastră că devin instinctuale, devin automatisme. Revenind, Gala nu va însemna doar că dăm niște premii. Vor fi întîlniri cu elevi, vor fi lecturi, va fi un DJ set by Maria Balabaș după Gală. Au fost mai multe idei la început, printre care și o conferință, dar din motive financiare nu ne-o permitem. Noi am făcut aplicație pentru proiect la minister, la a doua sesiune pentru Centenar, am fost respinși administrativ (e eroarea noastră și mi-o asum, sînt convinsă că altfel am fi luat finanțare) și a trebuit să regîndim totul. Am tăiat anumite lucruri, am păstrat doar esențialul. Și asta pentru că acest proiect e făcut nu de mine, ci de mai mulți oameni, și cofinanțat de Fundația9. Care ne-a ajutat cu o parte semnificativă din bugetul necesar, altfel am fi avut un eveniment restrîns, foarte restrîns, că nu ne-am fi permis să acoperim costurile de transport și de cazare pentru toate scriitoarele nominalizate.

Modelul meu a fost Orange Prize (care se acordă de aproape treizeci de ani în Marea Britanie, nu se mai numește așa, ci chiar Women’s Prize for Fiction, dar cred că e mai cunoscut ca Orange Prize), care a pornit tot ca o inițiativă independentă ce a coalizat editori, jurnaliști, agenți literari și scriitori din Marea Britanie, după ce pe lista scurtă a Booker Prize din 1991 nu se regăsea nici o carte scrisă de o femeie, deși 60% din cărțile publicate în acel an erau semnate de femei. M-am regăsit și în argumentele inițiatoarei, scriitoarea Kate Moss, și o să citez acum din ce spune ea: „Da, avem nevoie de acest premiu, oricît de ciudat ar fi că trebuie să-i justificăm existența după atîta timp“, scria ea în 2013, pentru volumul Cincizeci de nuanțe ale feminismului, apărut la Editura Hecate. „Cînd în nenumărate comunități de pe tot cuprinsul lumii este atacat accesul fetelor și femeilor la educație – chiar și numai permisiunea de a citi și de a scrie, darămite de a publica –, celebrarea la vedere a prozei (și a literaturii – n. mea, E.V.) scrise de femei în fiecare an e mai importantă decît oricînd. Pentru a sărbători excelența, originalitatea și accesibilitatea scriitoarelor de pretutindeni. Pentru a încuraja generații noi de scriitoare și cititoare. Și pentru a aduce ficțiunea de excepție în mîinile femeilor și bărbaților care o vor aprecia. Ce poate fi mai important decît asta?“

Dar nu vreau să ne oprim la premii, mă interesează să construim treptat o bază de date cu scriitoarele active din România, să scoatem niște cărți tematice, să organizăm conferințe, să oferim o scenă pentru dezbatere. Așa e feeling-ul meu în momentul ăsta, că e nevoie de asta, că ar trebui să ne oprim din a vedea în feminism și în discuțiile de gen un bau-bau, nu știu cum va fi la anul, poate totul se va echilibra și nu va mai fi nevoie să punem nimic în discuție.

Care ar trebui să fie rezonanța acestui premiu? E politic sau literar?

Bineînțeles că e politic, bineînțeles că e literar. Cele două aspecte merg împreună, eu nu le văd separate, dimpotrivă, le privesc ca pe un binom necesar, esențial și, cînd e asumat și conceput ca atare, indestructibil. Și nu doar în discuția aceasta, ci chiar și în ceea ce privește literatura, ea poate fi și politică, poezia, de exemplu, este politică prin ea însăși, cred că am putea înceta să ne mai temem de a fi politici în arta pe care o facem. Bineînțeles că este un premiu politic, aduce în discuție reprezentarea și de cîte ori este vorba despre reprezentare (a corpului, a femeii, a marginalității, a individului) este politică.

p14 afis 1 jpg jpeg

Literatură scrisă de femei / literatură feminină / literatură feministă… Aici ar merita făcute niște distincții.

Da, merită făcute distincții pe care nu știu cît de capabilă sînt eu să le fac și nici dacă e locul aici, poate într-un spațiu separat. Literatura scrisă de femei este -ceea ce spune, nu cred că trebuie să insist. Literatura feminină, în schimb, cred că implică un anumit mod de a citi și de a reprezenta lumea, care poate fi denumit feminin. În ceea ce privește literatura feministă, aici deja lucrurile se complică, pentru că intrăm pe un teren ideologic și teoretic, ne îndepărtăm de zona stilistică. Aici intră acele texte care își asumă chestionarea unor situații și teme ale realității, care își asumă discutarea echității sociale, politice, culturale din punctul de vedere al genului, care pune sub lupă raporturile de putere, literatura feministă poate fi scrisă atît de bărbați, cît și de femei.

Cît de preocupate sînt scriitoarele din România de temele feministe? Se conturează vreun curent?

Cred că sînt preocupate în măsura în care sînt interesate de multe alte teme. Nu știu dacă se conturează un curent, dar măcar se discută. Sînt scriitoare care își asumă feminismul (precum Medeea Iancu, Iuliana Lungu, aflată acum la debut), sînt edituri care publică în mod asumat literatură feministă (TACT, Hecate, Black Button Books, Fractalia), au început să fie evenimente asumat feministe, precum Nesupusele. Și astea sînt doar cîteva exemple, sînt mai multe și știu că vor mai fi. Era și timpul…

De ce ați numit premiile „Sofia Nădejde“?

Am avut o altă variantă înainte, la început de tot, cînd era doar un mic eveniment intimist și independent pentru care, o să rîdeți, modelul era Mihail Vakulovski cu premiile sale superunder-ground, Tiuk. Noi le-am fi numit Premiile „Niște Fete“, ni se părea jucăuș și ușor autoironic. Dar treptat ideea a început să prindă contur, m-am mai consultat cu oameni din jurul meu, cu prieteni și colegi, și așa am ajuns la concluzia că trebuie să ne luăm mai în serios și că avem în primul rînd nevoie de un nume. Ne-am gîndit la Sofia Nădejde pentru că a fost o badass cînd de la fete nu se aștepta nimeni decît să fie cuminți. A studiat cînd rata analfabetismului pe teritoriul românesc era foarte mare, a chestionat legile din punctul de vedere al echității între bărbați și femei, a scris literatură feministă, a fost prima fată căreia i s-a permis să dea bacalaureatul într-un liceu de băieți, a fost de stînga (și noi sîntem de stînga, ca să nu ne mai ferim atît de culori politice, a fi de stînga acum mi se pare aproape o datorie).

Ca scriitoare, credeți într-o misiune, într-un imperativ politic al literaturii?

Deși întrebările erau adresate la persoana a II-a plural, pînă acum am vorbit doar eu în numele echipei, pentru că se refereau la acțiuni pe care le-am gîndit împreună. De data asta nu pot să vorbesc decît în nume propriu și în numele literaturii mele. Da, mi se pare esențial ca nu doar literatura, ci arta să fie politică. Nu mă interesează evazionismul acum, dar e posibil ca în scurt timp, cînd toată arta va fi politică, să devină politic cu adevărat să fii evazionist. Mi se pare esențial să fii împotriva sistemului, indiferent de ce sistem e vorba, dacă poți să-l subminezi, să o faci, mi se pare esențial ca arta să nu fie cuminte, să nu fie previzibilă, să nu fie așezată, să nu continue, să creeze puncte de fugă, să disturbe, să chestioneze și să se chestioneze în permanență. Să fie într-un laborator continuu, într-o continuă căutare. Să nu fie pentru premii, trebuie să spun asta, dar să existe premii care să o poată răsplăti atunci cînd e cazul.

a consemnat Matei MARTIN

Foto: M. Alexandra

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.