L-am descoperit spre sfîrşitul liceului, mulţumită unor prieteni (poate snobi) care nu jurau decît pe jazz. Şi tot atunci i-am ratat unul dintre foarte rarele concerte ţinute într-un obscur club din capitală doar pour les connaisseurs. Pe vremea aceea, această figură stranie care a făcut multe pentru a îndulci/şterge graniţa dintre aşa-numita muzică cultă şi pop - colaborînd cu nume precum Pet Shop Boys, Kate Bush, David Byrne sau Spiritualized, pe lîngă refacerea în variantă "cvartet de coarde" a mai multor piese-cult semnate Kraftwerk (Model, Robots, Autobahn, Computer Love) pe albumul de debut al trupei sale, Bălănescu Quartet (Possessed, 1992) - nu "făcea" ştiri în ziarele centrale. Se întîmplau probabil lucruri mult mai importante pentru ca revenirea unui violinist de talie internaţională (născut aici, dar emigrat cu familia în Israel & şcolit la Londra şi Julliard) să fie considerată demnă de vreo consemnare, deşi unul din albumele trupei (Luminitza, 1994) fusese inspirat majoritar de ceea ce descoperise la întoarcerea în ţara de origine.Poate e un semn de normalizare că acum, în sfîrşit, se vorbeşte/scrie despre el cu prilejul revenirii pentru un concert la Sala Auditorium (pe 10 septembrie), cu atît mai mult cu cît, în 2005, după ani buni de tăcere, cvartetul a lansat un nou album, foarte apreciat prin presa străină de specialitate. Mai ales că Maria T (apărut la prestigioasa casă MUTE) este un soi de dialog peste/prin timp cu celebra interpretă de muzică populară din perioada interbelică. De altfel, inconfundabila voce a Mariei Tănase irumpe printre aranjamentele minimaliste şi austere pe cîteva piese (inspirate din cele pe care le cînta ea cîndva, dar reorchestrate, rearanjate, cumva complet diferite), sporind atmosfera stranie şi hipnotică a acestui disc ce îţi dă senzaţia ieşirii din timp.Ar mai trebui spus că Alexandru Bălănescu a apărut, ca interpret al muzicii lui Michael Nyman, pe coloana sonoră a filmelor lui Peter Greenaway (de la Contractul desenatorului la Cărţile lui Prospero), a compus muzica mai multor filme (între care Angels & Insects - r. Philip Haas), a colaborat cu cîteva dintre cele mai respectate nume contemporane din zona clasică/jazz (pe lîngă Nyman, John Lurie, Gavin Bryars, John Surman, Carla Bley), cîntînd inclusiv în turneu cu Philip Glass. Ocazia de a-l vedea live nu trebuie ratată.