„Gărîna e o carte deschisă“ – interviu cu Marius GIURA

Publicat în Dilema Veche nr. 541 din 26 iunie - 2 iulie 2014
Gărîna la majorat png

Festivalul Internaţional de Jazz de la Gărîna, ajuns la ediţia cu numărul 18, se va desfăşura anul acesta în perioada 10-13 iulie. Marius Giura este directorul festivalului. Programul şi mai multe informaţii despre artiştii invitaţi găsiţi la www.garana-jazz.ro.

După 18 ediţii, un DVD şi o carte cu istoria lui, e mai uşor de organizat festivalul?

Nu! Nici mai uşor, nici mai greu. Experienţa acumulată, relaţiile bine sedimentate cu partenerii colaboratori sînt elemente care, în acest moment, fac ca organizarea să fie mai uşoară. Asigurarea fondurilor necesare acestui eveniment e însă foarte dificilă, de la an la an fiind tot mai greu. Gărîna are un standard, pe care doreşte să-l menţină şi chiar să-l depăşească. Dacă am aduce mai puţini muzicieni sau mai puţine vedete, lucrurile ar fi mai simple, dar am nemulţumi publicul. Mai mult, aş fi nemulţumit de mine, deci voi face în continuare ceea ce fac de vreo 15 ani: voi invita artişti mari şi mulţi cu zece luni înainte de a şti ce sprijin financiar am. Dacă aş proceda invers, cu siguranţă anvergura evenimentului nu ar fi aceeaşi.

Cum a fluctuat sprijinul instituţional acordat festivalului în aceşti ultimi ani de (aşa-zisă) criză?

Sprijinul de care vorbiţi a fost într-adevăr fluctuant. Anul trecut, „coşmarul“ Andrei Marga a întrerupt o colaborare lungă şi statornică. Anul acesta se pare că norii negri vin dinspre ministerul de resort, după vreo zece ani de sprijin neîntrerupt. Dacă mai iau în calcul şi efectele crizei din oraşul meu, pot spune că, de la o ediţie la alta, nu te poţi baza pe nici un partener tradiţional. Mai mult, dacă pierzi o susţinere pe care te bazezi, şi acest lucru se întîmplă cu trei săptămîni înainte de eveniment, chiar poţi spune că nu (prea) există sprijin instituţional. Criză economică se manifestă în cazul unor sponsori, în celelalte cazuri e vorba de altceva. Cred că e vorba de o anumită necunoaştere, de lipsă de interes pentru acest gen. Dar aş putea umple două numere de revistă vorbind despre acest subiect.

Ce s-a păstrat şi ce s-a schimbat în mod fundamental de-a lungul anilor, în conceptul acestui festival?

Nu s-au schimbat multe. Începînd cu ediţia a 8-a, festivalul s-a mutat din curtea hanului din sat în Poiana Lupului. A fost o schimbare necesară, dar butucii şi gulaşul s-au păstrat. Apoi, numărul zilelor de festival a crescut de la trei la patru, la fel numărul de concerte a crescut de la trei la patru în fiecare zi.

Festivalul a crescut însă valoric de la an la an, rămînînd fidel jazzului contemporan, preponderent european. Desigur, an de an se regăsesc pe line-up muzicieni din nordul Europei. E o alegere care-mi aparţine, dar care a fost şi este pe gustul miilor de spectatori care vin an de an la Gărîna. Deci nu se poate vorbi de schimbări spectaculoase, pînă şi prezentatorul e mereu acelaşi: Florian „Moşu“ Lungu.

Ştiu că opţiunile invitaţilor vă aparţin, dar în ce măsură ţineţi cont şi de preferinţele publicului?

Gărîna e o carte deschisă, sînt o mulţime de grupuri pe Facebook în care publicul îşi exprimă dorinţele, preferinţele şi sugestiile. În cele din urmă, ce apare într-un an pe scenă e un mix între ce vreau eu, ce vor cei din public şi ce e disponibil pe piaţă.

Avem în acest moment mai multe festivaluri de jazz, mai mari sau mai mici, indoor şi outdoor; există vreo conexiune între ele, vreun sprijin reciproc, sau fiecare e pe cont propriu şi îşi vede de felia lui?

Conexiuni şi afinităţi există între unele festivaluri, există şi sprijin între cîteva. O realizare importantă este reţeaua de festivaluri creată în jurul Festivalului de la Sibiu, artiştii prezenţi aici putînd fi văzuţi şi la Alba Iulia, Braşov, Ploieşti. Selecţia artiştilor ţine peste tot de opţiunea organizatorilor. Colaborările (unele foarte bune) se manifestă prin consultări, sfaturi, schimb de informaţii. Există şi situaţii în care anumiţi organizatori nu comunică şi nu colaborează cu nimeni.

Cum mai stă jazzul românesc; există ceea ce se cheamă o scenă a jazzului românesc?

Întrebarea vine într-un moment în care două tabere au opinii total diferite vizavi de acest subiect.

Eu cred că traversăm o perioadă de schimbări semnificative, multe pozitive, în care o nouă generaţie de muzicieni se manifestă cu pasiune. Avem muzicieni cu premii internaţionale importante: Luiza Zan, Sorin Zlat, Vernescu, Elena Mîndru; alţii vor lua în curînd alte premii: Teodor Pop, Iordache, Sebastian Spanache şi grupurile lor. Lucian Ban realizează o premieră prin apariţia unui disc la ECM. Muzicienii consacraţi – Mircea Tiberian, Teodora Enache, Liviu Butoi, Pedro Negrescu –, alături de cei plecaţi în alte zări sînt extrem de prolifici şi prezenţi pe scenele noastre. Marea problemă este însă faptul că nu reuşesc să se facă cunoscuţi în alte ţări. Numeri pe degete prezenţele româneşti la festivalurile din Europa. Bulgarii, ungurii, polonezii, cehii, sîrbii, chiar şi ruşii au apariţii la marile case de discuri ECM, ACT etc. Noi nu reuşim.

Cred că lipsa managementului, a impresarilor profesionişti e una din cauze. Investiţia în promovare, răbdarea în aşteptarea succesului sînt mai mult decît necesare în evoluţia unui artist talentat. Dar cel mai important element al situaţiei în care se găseşte jazzul românesc este lipsa totală de sprijin din partea celor care ar trebui să realizeze că prezenţa artiştilor români pe scenele lumii e o imagine foarte bună pentru ţară, pentru cultură română.

Şi pentru că se vorbeşte de criză, cred că e vorba de o criză de competenţe şi de una morală în felul în care e gestionată acum cultura şi implicit şi jazzul românesc.

O să plouă anul acesta?

În urmă cu cîţiva ani, am realizat o emisiune TV în care invitat a fost Johnny Răducanu. La întrebarea unei colege despre cele trăite de Johnny la Gărîna, după cîteva secunde de gîndire, a venit răspunsul: „Gărîna-i o gărînă.“

Toate site-urile meteo anunţă secetă şi călduri toride. Nu luaţi haine prea groase, să rămînă loc de pelerină şi umbrelă. N-o să le folosiţi!

interviu realizat de Marius CHIVU  

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Cât costă minivacanța de 1 Mai-Paște pe Valea Prahovei sau în stațiunea Padina-Peștera
În scurt timp începe minivacanța de 1 Mai-Paște (5 mai 2024), prilej de relaxare și călătorii. Două populare destinații sunt Valea Prahovei și stațiunea Padina-Peștera (Dâmbovița). Ofertele de cazare sunt multiple și variate.
image
Ce ascunde China în Wuhan. Misterele locului de unde a pornit pandemia, dezvăluite de un cunoscut vlogger român VIDEO
Cătălin Stănciulescu, vlogger-ul român devenit celebru pentru în peregrinările sale a făcut interviu cu fratele celebrului baron al drogurilor, Pablo Escobar, a vizitat Wuhan, locul din China de unde a pornit pandemia care a ucis zeci de milioane de oameni.
image
Zboruri din Sibiu, de la 200 de euro biletul. Care sunt destinațiile de vacanță
Se reiau cursele spre cinci destinații de vacanță din această vară, cu un total de zece frecvențe săptămânale, ce vor fi disponibile pentru rezervare la agențiile de turism cu care colaborează aeroportul din Sibiu.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.