Filarmonica din peșteră și avionul lui Vuia

4 noiembrie 2010
Filarmonica din peșteră și avionul lui Vuia jpeg

- interviu cu Ioana GÂRBONI -

De aprope trei decenii, într-o anumită duminică de toamnă, mii de oameni urcă un deal abrupt. Urcuşul durează cel puţin o oră şi este un preţ mărunt plătit pentru un concert care are loc într-o „sală“ veche de peste un milion de ani. Ioan Gârboni, directorul Filarmonicii „Banatul“ din Timişoara, se ocupă de 11 ani de organizarea concertului din Peştera Româneşti. Muzicianul uimeşte, an de an, şi prin alte spectacole în locuri inedite: pe un şantier, pe un ponton de pe Bega sau chiar pe pista aeroporului. 

Cum a fost concertul din Peştera Româneşti, pe timp de criză? 

Am hotărît să continuăm în aceleaşi condiţii. S-a făcut o foarte bună pregătire tehnică: speologii au lucrat o săptămînă înainte şi trei zile după, inclusiv pentru igienizarea împrejurimilor. La spectacol au luat parte în jur de 35 de muzicieni: Big Band-ul condus de Franz Hoffner, un cvartet de corzi, un pianist şi o soprană, care a cîntat, prin tradiţie, Mozart. Ca de obicei, accesul publicului a fost gratuit. Dar concertul din Peştera Româneşti nu e organizat de Filarmonica „Banatul“, ci de fundaţia pe care o conduc. Am ajuns la performanţe formidabile: anul acesta, concertul a fost urmărit de peste 3000 de oameni.

De unde obţineţi fonduri pentru concert? 

Finanţarea acestor concerte, a agendei culturale a Primăriei şi a Consiliului Judeţean se face prin depunerea de proiecte. Există un anumit formular care se depune la Primărie, în general primăvara, înainte de votarea bugetului. Apoi, în funcţie de agenda culturală şi de banii pe care îi au, comisiile de cultură împart banii, mai mulţi sau mai puţini. Am avut norocul ca şi anul trecut să fie destul de generoşi, dar un asemenea concert nu poate fi făcut sub 5-6 mii de euro. Este suma minimă pentru a plăti cei 20-30 de speologi şi onorariul artiştilor... În plus, sînt cheltuieli de sonorizare şi de transport pupitre, sînt cheltuieli cu instrumentele muzicale, marcarea potecii, autobuzele pentru public... E destul de complicat, totuşi. De exemplu, instrumentele sînt transportate în ziua concertului pentru că nu le putem lăsa în peşteră din cauza umezelii excesive. 

Cine este publicul care vine an de an? 

Am avut bucuria să văd oameni care au fost la toate ediţiile, timp de 26 de ani. În fiecare an vin cîte un autocar sau două din Viena şi din Budapesta. Avem şi oaspeţi din Israel, Statele Unite sau Canada. Îşi programează concediile pentru acest concert, deja este o nebunie organizatorică pentru noi. Publicul s-a mărit în ultimul timp şi datorită Inspectoratului Şcolar care a organizat excursii pentru copii. Lumea îmbină o urcare pe jos şi o oră de călătorie în natură cu o oră de concert. Surprinzător este că peştera nu mai ajunge. Ultima dată discutam chiar că va trebui să începem să forăm. Cei de la ieşirea din peşteră abia mai aud ce se întîmplă în faţă. Oamenii doresc două concerte, dar nu poţi ţine muzicienii acolo două ore, e foarte frig, instrumentele sînt scumpe... Multă lume ar vrea să punem scaune, dar nu putem pentru că am degrada peştera. 

Riscă acest concert să devină un pol de atracţie, un fel de turism cultural? 

Absolut. De altfel, am şi depus o cerere la Ministerul Culturii în care am cerut ca acest concert să fie trecut în agenda naţională a turismului cultural. Nu sînt foarte multe asemenea spectacole în lume. Doar în Spania, Germania, Italia sau America de Sud se mai ţin. Cele din Italia sînt inspirate de noi, cele din Germania sînt însă de altă natură, vine fiecare şi cîntă ce vrea, e un fel de „Oktoberfest“. Nu uitaţi că la aceste concerte ale noastre au participat muzicieni importanţi, regretatul Ştefan Ruha, orchestra reginei Danemarcei, dirijori cunoscuţi, cvartete, cvintete de suflători din întreaga Europă, coruri importante... Acum încercăm să fim mai atenţi cu banii, pentru că dorim să punem la punct sala filarmonicii şi preferăm să-i ghidăm pe sponsori mai mult spre nevoile instituţiei. Cu bani europeni am făcut numeroase amenajări, dar am avut şi multe deplasări în Serbia. Scopul nostru a fost, de fapt, să însămînţăm în mintea oamenilor ideea că Filarmonica „Banatul“ nu este locală, judeţeană, nici regională, ci euroregională. Ne extindem şi spre oraşele care nu au filarmonici. Intenţionăm să facem din Filarmonica „Banatul“ un centru euroregional de turism cultural, împuşcînd mai mulţi iepuri dintr-o lovitură. Vrem să pregătim la demisolul filarmonicii săli de studiu, de conferinţe şi alte evenimente. Turismul cultural e foarte important pentru viitorul României. 

Ar mai funcţiona filarmonica fără fonduri europene? 

Tot ce s-a întîmplat la Filarmonica „Banatul“ s-a făcut prin bunăvoinţa sponsorilor. E însă o poveste întreagă care ţine de birocraţie. Cei zece sponsori sînt membri fondatori ai asociaţiei filarmonicii, iar această asociaţie este, de fapt, umbrela care colectează fonduri, cotizaţia membrilor fiind destul de piperată. Filarmonica poate trăi şi fără fonduri europene, dar cu sprijin privat. 

Aţi realizat concerte pe pista aeroportului, pe şantier sau pe Bega. Ce urmează? 

Am un proiect de concert într-o unitate militară, unde aş da drumul la tendinţele mele de piroman (rîde). Mai este un proiect de concert cu muzică de film, pe lîngă concertele devenite deja tradiţionale, cum ar fi cel de la Peştera Româneşti sau balul mascat de Anul Nou. Avem oricum surprize pregătite pînă prin martie, inclusiv în sala noastră care, după ce a fost renovată, e şi călduroasă. 

Vorbiţi-ne şi despre proiectele dvs. personale. 

Printre proiectele personale deja realizate se numără cea mai mare halbă din lume, cea mai mare lampă şi două avioane ale lui Traian Vuia reconstituite în mărime naturală. Toate acestea se găsesc în Timişoara. Ele sînt omologate de National Geographic şi de World Records Academy. Halba metalică e la ora actuală cea mai mare, are o înălţime de şase metri şi o greutate de trei tone, dar condiţiile ca să intre e ca să o umplem cu 11.000 de litri de bere, ceea ce constituie o problemă. Recordul la ora actuală e deţinut de o halbă din Polonia, care a fost umplută cu 8000 de litri de bere. Pînă la urmă am stabilit cu conducerea fabricii de bere că vom face şi asta, probabil primăvara viitoare. Al doilea record este lampa electrică de şase metri înălţime şi cu o greutate de peste o tonă. Lampa aminteşte de faptul că Timişoara este primul oraş european iluminat electric. Aşteptăm ca cei de la Guinness Book să omologheze această cea mai mare lampă din lume. 

Ce alt viitor record este pe listă? 

Stiloul a fost inventat de către un român, Petrache Poenaru, pe vremea lui Al.I. Cuza. Pe atunci, invenţia purta un nume ciudat, „tocul cu cerneală fără sfîrşit“. Ţinînd cont de faptul că prima bibliotecă publică din întregul Imperiu Austro-Ungar a fost înfiinţată în Timişoara, am hotărît să facem acest stilou, care va fi unul funcţional, dar foarte mare, din inox. Se pare că sînt un pic megaloman (rîde). 

Sînt acestea obiecte de artă sau kitsch-uri? 

Sînt obiecte ambientale, aşa cum există în toată lumea. Noi le facem cu fonduri sută la sută private, le expunem în diferite locuri şi apoi le donăm comunităţii locale. Cînd am făcut avionul lui Vuia, expus în Timişoara timp de o lună, au fost peste 40.000 de persoane care l-au vizitat. Gîndiţi-vă că din 40.000 de persoane cel puţin 10.000 au fost copii, dintre care măcar o mie au făcut poze. Aceştia nu vor uita niciodată că Traian Vuia este bănăţean.  

a consemnat  Lavinia BĂLULESCU
fotografie de Horia CĂLTĂCEANU

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
„Tobol”, arma secretă a lui Putin care bruiază semnalul GPS . Unde este plasată?
O arma secretă a Rusiei ar bruia sistemul GPS de navigație prin satelit al avioanelor și navelor comerciale, în regiunile din Marea Baltică, Marea Neagră și estul Mării Mediterane, potrivit The Sun.
image
Marea Britanie este „pe picior de război”. Ce anunț a făcut premierul Rishi Sunak din Polonia | VIDEO
Aflat într-o vizită oficială în Polonia, premierul britanic Rishi Sunak a declarat marţi că va creşte bugetul pentru apărare până la 2,5% din PIB. Sunak a subliniat că Marea Britanie „nu se află în pragul războiului”, ci „pe picior de război”.
image
Republica Moldova, urmǎtoarea țintǎ a Rusiei. Cine sunt trimișii lui Putin ANALIZǍ
Federaţia Rusă devine tot mai prezentǎ în Republica Moldova, în contextul în care Ilan Şor, omul Kremlinului, a anunţat înființarea platformei Victoria, menitǎ sǎ adune opoziția pro-rusǎ

HIstoria.ro

image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.
image
Măcelul din Lupeni. Cea mai sângeroasă grevă a minerilor din Valea Jiului
Greva minerilor din 1929 a rămas în istoria României ca unul dintre cele mai sângeroase conflicte de muncă din ultimul secol. Peste 20 de oameni au murit răpuşi de gloanţele militarilor chemaţi să îi împrăştie pe protestatari, iar alte peste 150 de persoane au fost rănite în confruntări.
image
Cuceritorii din Normandia
Normandia – locul în care în iunie acum 80 de ani, în așa-numita D-Day, aproximativ 160.000 de Aliați au deschis drumul spre Paris și, implicit, spre distrugerea Germaniei naziste.