Scena.ro, Nr. 10, 2010 

Trist, pentru noi, cei care rămînem, destinul „creierelor“ care ne părăsesc. Cristina Modreanu vorbeşte în editorialul din ultimul număr al revistei Scena.ro (intitulat „Călătorie în orb“) despre actorii şi regizorii care au hotărît să lucreze în străinătate. 

„După cum se ştie, în vremurile tulburi care au urmat anului 1989, valuri întregi de tineri specialişti din toate domeniile au părăsit ţara, fenomen care a diluat sistematic nucleul dur al competenţei în toate domeniile, cu rezultate vizibile de la nivel guvernamental şi pînă la vînzătorii de flori din colţul străzii. Dacă ultimii nu îţi pot face cine ştie ce rău – în afară de faptul că te faci de rîs cu buchetul pe care ţi-l dau – ceilalţi au contribuit la instalarea unui climat social apocaliptic, total lipsit de speranţă, condiţia principală pentru un nou val de plecări care se apropie acum. Abia ajunsă la o stare de echilibru precar, societatea românească va fi din nou marcată de aceste plecări în deceniul următor. 

Mă feresc să folosesc cuvîntul «emigrant» fiindcă în lumea de azi contează din ce în ce mai puţin unde anume ai domiciliul, cu condiţia să nu te simţi prea mult legat de el. Artiştii lumii de azi şi-au făcut un stil de viaţă din a schimba oraşele sau chiar ţara. Prietenii oricum s-au mutat pe Facebook în multe cazuri, iar reţeaua poţi s-o iei cu tine oriunde te-ai duce. Nu spun că e un mod de viaţă ideal, nu aici e locul pentru dezbaterea unui asemenea subiect, dar nu pot să nu observ beneficiile ce decurg de aici pentru lumea artistică: fiecare loc nou e o nouă sursă de inspiraţie, o şansă de schimbare a perspectivei, un nou debut, dar şi o nouă înţelegere a valorilor competiţiei. Dacă asta e partea bună a situaţiei, partea foarte rea rămîne aceea că toată această creativitate care se manifestă pe diferite meridiane se scade din «depozitul» local, lăsîndu-l aproape secat. În deşertul creat, riscăm să-i credem geniali pe aceia care încă mai au ceva de spus, indiferent cum o fac.“