Cum ţi-ai ales colaborările pentru acest nou album?

În general, nu am un plan de colaborări pentru nici un album sau piesă. Pentru Singularity, colaborările au apărut în diferite contexte; de exemplu, pe Monooka am cunoscut-o în Londra, unde am cîştigat o bursă de rezidenţă pentru două luni din partea ICR; Adrian Enescu mi-a scris că-i place ceea ce fac, iar eu i-am propus să colaborăm; cei de la trupa americană ∆AIMON m-au contactat pe Facebook; cu Norzeatic am lucrat la piesă pe ultima sută de metri şi tot aşa. Au mai fost idei de colaborare şi cu alţi artişti români şi străini, dar mai e loc şi pe viitoarele albume.

Ce e „singular“ pe acest album?

Ideea titlului, Singularity, vine de la teoria singularităţii tehnologice, care pentru mine este doar o idee interesantă. Mă gîndesc la viitor şi la eventualele şanse pe care omenirea le-ar avea datorită evoluţiei exponenţiale a tehnologiei. M-am mai gîndit şi la singularitatea gravitaţională din găurile negre şi putem găsi termenul şi în matematică, dar nu mă refeream la calitatea de a fi singular.

Ce părere ai despre faptul că albumul tău e deja pe torenţi?

Era inevitabil să ajungă piratat. Deşi muzica e piratată la nivel mondial, la noi în ţară nu s-a dezvoltat oricum o cultură a colecţionarilor de discuri de muzică sau film. Însă pentru mine există şi o parte pozitivă: accesul mai multor oameni la muzica mea, la stările pe care am vrut să le transmit, oameni care probabil nu ar fi cumpărat CD-ul sau albumul digital. În prezent, dacă eşti pe torenţi, exişti.

Silent Strike este numele de scenă al lui Ioan Titu. Noul său album, Singularity (Jumping Jesus Records), a fost lansat la sfîrşitul anului trecut.

a consemnat Marius Chivu

Foto Codrin Antonovici