Cum am devenit cronicar

Publicat în Dilema Veche nr. 468 din 31 ianuarie - 6 februarie 2013
Cum am devenit cronicar jpeg

Cum se-ntîmplă în basme, mi-au luat şapte ani să ajung la Dilema.

În 1996, cînd am început să citesc Dilema, eram elevul unui liceu economic din provincie unde dădeam teză la mercologie (de fapt, pe atunci nici nu era liceu, era un „grup şcolar economic, administrativ şi de servicii publice“). Dilema nu se chema şi „veche“ şi, oricum, pe atunci era, la propriu, o revistă încă foarte tînără. Nu-mi amintesc cum am ajuns s-o citesc (e posibil să mi-o fi recomandat cineva, la fel de bine însă aş fi putut-o cumpăra singur de la chioşc din curiozitate faţă de numele ei ciudat), cert e că m-a prins imediat. Nu semăna cu nimic din ce citeam eu atunci: România literară, Orizont, Convorbiri literare, Adevărul literar şi artistic, Familia, Luceafărul, Interval şi Discobolul. După cum se vede, îmi plăcea literatura, dar Dilema îmi plăcea şi mai mult. Cu atît mai mult cu cît, în fara numelor din sfera literaturii (George Pruteanu, pe vremea aceea cronicarul revistei, sau Zigu Ornea, de pildă), nu prea cunoşteam semnăturile. O vreme am ţinut chiar un fel de jurnal de lectură în care-mi notam idei, nume şi titluri de articole cu numărul de apariţie. La chioşcul din cartierul meu veneau doar două-trei exemplare, uneori n-o mai găseam, alteori îl rugam pe vînzător să-mi pună deoparte un exemplar, oricum nu o cumpăram chiar în mod regulat, deşi în debara aveam un colţ de raft unde o colecţionam. Apoi Cezar-Paul Bădescu a făcut acel dosar cu Eminescu. Parcă mi-a deschis mintea şi mi-am propus să nu mai ratez niciodată nici un număr din Dilema. E posibil că acela să fi fost chiar momentul care mi-a decis soarta de viitor cronicar literar. Am urmărit atunci luni de zile toată polemica stîrnită prin mai toate publicaţiile culturale, inclusiv atacurile la adresa Dilemei şi a semnatarilor articolelor din dosar. În final, mi-am luat inima în dinţi şi am trimis redacţiei un fel de scrisoare de solidaritate, foarte patetică şi copilărească, agresivă pe alocuri, care azi mă înduioşează, dar mă şi face să roşesc (o puteţi citi reprodusă în paginile dosarului aniversar). Cu acea(stă) scrisoare am debutat publicistic, în pagina cititorilor, în nr. 275 / 1998 al Dilemei. A fost reprodusă atunci aproape integral şi în Adevărul literar şi artistic (le-am mai scris şi lor una, mai exact dlui C. Stănescu), iar cînd s-a tipărit Cazul Eminescu (Paralela 45, 1999), Cezar Paul-Bădescu, coordonatorul volumului, a încheiat antologia de texte cu scrisoarea mea.

Am prins curaj şi, la pagina cititorilor, am scris prima dată despre bunicii mei (peste ani aveam să iniţiez şi să coordonez proiectul caritabil Cartea cu bunici), tot acolo am purtat şi prima mea polemică (cu dna Maria Niculescu din Oneşti) şi, în general, scriam atît de mult, încît la un moment dat am apelat şi la un pseudonim. (Mă rog, două.) O altă scrisoare de-a mea, publicată într-un dosar „Hyde Park“ făcut din contribuţiile cititorilor, a fost primul meu text publicat în paginile revistei. Eram deja student la Literele bucureştene, cînd Radu Cosaşu mi-a recomandat una din cronicile pe care deja începusem să le public în România literară, iar Alex. Leo Şerban a scris foarte frumos despre o reacţie de-a mea din Observator cultural care se chema „Critica ventrilocă“ şi unde mă revoltam împotriva găştilor literare. Simona Sora m-a invitat prima dată în mod oficial să scriu la un dosar, Dan Stanciu a folosit o fotografie făcută de mine şi, după fix şapte ani de la debutul cu scrisoarea despre Eminescu, Mircea Vasilescu (al cărui student la cursurile de master ajunsesem) m-a întrebat dacă nu vin să mă ocup de pagina de cultură, tocmai în locul lui Cezar Paul-Bădescu care pleca la o bursă în Germania. Prima mea zi de lucru în redacţia Dilemei deja vechi (şi în primul din cele şase sedii schimbate între timp) a fost pe 1 aprilie 2005. Mi-a purtat noroc. Peste un an aveam să scoatem şi Dilemateca, revistă care va împlini în această primăvară şapte ani.

La Dilema veche m-am format cu adevărat. După şapte ani de recenzii în România literară, Observator cultural, 22 şi Cultura (prima serie), cred că mi-am găsit stilul şi vocea aici. Tocmai pentru că e o revistă neliterară, cu un public neinteresat în mod direct de literatură, dar cu o redacţie plină de scriitori, atît de buni şi atît de diferiţi, abia aici, în acest spirit dilematic, dar relaxat şi jovial, unde încercăm să scriem cît mai clar şi mai concis, ferindu-ne cît putem de clişee şi prejudecăţi, abia aici m-am format cu adevărat. Niciunde nu m-am simţit mai liber scriind despre literatură. Şi am făcut-o în fel şi chip încă din prima zi: prima mea recomandare a fost a volumului Cele mai frumoase povestiri de Dino Buzzati; prima notă de la „3,14“ a fost despre De ce iubim femeile; primul interviu l-am făcut cu Wanda Mihuleac, curatoarea expoziţiei „Livres & cARTes“, unde poeţii Alain Jouffroy, Jean-Clarence Lambert şi Sebastian Reichmann scriau texte pe desene, picturi, colaje, serigrafii şi fotografii; primul dosar îngrijit de mine s-a numit „Cartea de consum“; prima oară am recenzat cartea Cosanei Nicolae, Canon, canonic... După cum se vede, toate debuturile mele din Dilema veche sînt legate de literatură. Cu toate astea, n-am simţit niciodată că scriu la o revistă literară (cu un anumit profil academic, de o anume direcţie culturală, orientată înspre un anume tip de literatură) şi acesta a fost şi este în continuare un mare avantaj pe care-l am faţă de ceilalţi cronicari literari: sînt foarte liber, stilistic (jargonul academic mi se pare nesuferit), ca abordare, dpdv al selecţiei cărţilor şi genului lor, al verdictului critic etc. În ciuda faptului că mulţi (încă) au prejudecata Dilemei veche ca o revistă elitistă ce are snobismul mainstream-ului cultural (după cum recent s-a pronunţat eronat un coleg de critică), scriu mult despre tineri şi debutanţi, despre cărţi mai puţin vizibile, apărute la edituri mici şi foarte mici, despre genuri nedreptăţite şi, cînd e cazul, împotriva mainstreamului literar (în destule cazuri am fost singurul care am scris negativ despre cărţi lăudate la unison - asta apropo de afirmaţia pripită a colegului meu.) Aici nu există parti-pris-uri ideologice şi agende politice (nu ne interesează opţiunile politice ale scriitorilor ca în alte reviste), nu facem compromisuri comerciale sau academice, nu avem nici simpatii geografice, nici obligaţii morale sau editoriale. La Dilema veche eu îmi permit.

Foto: M. Chivu

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.