Călători fără bormaşină

Publicat în Dilema Veche nr. 675 din 26 ianuarie – 1 februarie 2017
Călători fără bormaşină jpeg

Dacă o călătorie e condiționată de accentul pe agitația de dinainte de plecare, planuri, mica adrenalină a pregătirii, a pupilei dilatate pentru diferitul care îți va suspenda brusc cotidianul repetitiv din care vrei să ieși, dacă o călătorie înseamnă o întreagă retorică-flash a timpului voios pe care trebuie, trebuie cu orice preț să-l trăiești ca să ai ce să(-ți) povestești în momentele de cotidian fad și apăsător (ca acum, cînd scriu acest text și cînd vecinul de deasupra a scos la încălzirea cvasi-zilnică mica lui bormașină care înaintează grunjos, de ani, în acei pereți, precaută totuși, nu-i dă ghes cu elan, o ține într-un mic ritm sadic-sacadat, suficient cît să scoată la iveală în mine un mic ficat burzuluit), dacă o călătorie înseamnă, așadar, schimbarea cotidianului în ritmuri repezite, atunci șansele să nu mai vezi nimic din tot ce ți-ai plănuit atunci cînd călătorești stau bine-mersi la cotitură, gata să-și ițească capul șmecher de Jack Sparrow și să-ți șfichiuiască trepidația înapoi în cutia de carton presat a blazării. Mie, cel puțin, așa mi s-a întîmplat uneori.

Dar sînt și momente cînd toate aștepările neîmplinite sînt reașezate ulterior în amintire de surprize domoale, neplanificate. Ca și cum ți s-ar deschide brusc în fața ochilor mici fante de catifea în care pasul grăbit al planurilor făcute se împiedică plăcut. Momente greu de povestit. În Laos, de exemplu, în capitala nouă, Vientiane – cu amestecul ei de provincie asiatică sufocată de aglomerație și praf, în care nu m-aș mai fi așteptat să găsesc altceva decît un obor extins, punctat din loc în loc de forme ale arhitecturii coloniale și-un tăvalug de praf și banalitate pe care-l traversam cu bicicleta în toate direcțiile, neîncercînd să mai sper că este și altceva decît asta, așa cum îmi plănuisem în avans –, golul frumos al unor curți de temple, apărut brusc în mijlocul acelei debandade, avea un rol încetinitor. Nu mai simțeam nimic „exotic“, „diferit“, din categoria „plănuitului în avans“, chiar dacă erau și m-aș fi așteptat la asta înainte să ajung acolo, ci doar bucuria de a descoperi încetinirea călătoriei, fixarea clară a retinei pe un moment. Sau șevaletul amorțit de meticulozitatea unor nemți pensionari în curtea unui templu din Luang Prabang. Sau în curțile cu temple din Bangkok, duduind de turiști și ritmuri alerte, de intensități și culori, mă bucuram de reflexia soarelui puternic în stupele aurite ca de o formă de încetinire a timpului. Dacă nu aș fi avut această iluzie a timpului amăgit în scurte decupaje care-l încetinesc, fără să am nici o secundă impresia că mi-aș dori să caut asta sau că ar fi cu adevărat reale, atunci nu cred că m-aș mai fi bucurat cu adevărat de călătorie.

Am traversat odată toată Thailanda, de la sud la nord, într-un vagon de dormit atipic. Șiruri foarte lungi de paturi, destul de precar asamblate, așezate pe două niveluri de o parte și de alta unui enorm coridor, protejate de perdeluțe care ofereau un minimum de intimitate, înghesuiau în mici sertare de odihnă călători de toate felurile din mai multe țări. Înainte de stingerea luminii, după schimburi de povești de călătorie cu alți călători, care mai de care mai pline de peripeții, de ritm și intensitate, care mai de care mai bormașină în detalii și neobișnuit, un tînăr vecin neamț de „sertăraș“ și-a așezat meticulos perdeluța zicîndu-ne: „Să dormim. Ne-au obosit și poveștile astea destul.“ Cînd, a doua zi, la sosire, am urcat într-un fel de mocăniță care ne-a traversat Mekongul spre Vientiene în ritm de trei metri pe oră, spre disperarea și în tăcerea tuturor, s-a uitat la noi și ne-a zis zîmbind: „Ei, uite o poveste care nu se grăbește deloc. P-asta cum o mai povestim?“

Foto: B. Tănase

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Paradisul care atrage turiști români cu prețuri neschimbate de 10 ani. „Numai la noi se practică japca”
Românii aleg demulte ori să-și petreacă vacanțele în străinătate, în special vara, spre disperarea hotelierilor care se plâng de lipsa clienților. Însă, în foarte multe cazuri, turistul român face această alegere pentru că, nu e un secret, un sejur în străinătate e mai ieftin decât în propria țară
image
Radonul, ucigașul invizibil din Ardeal. Medic: „Se atașează de aerosol și rămâne la nivelul de 1-1,5 m înălțime, exact unde respiră copiii”
A crescut numărul cazurilor de cancer pulmonar la nefumători, iar un motiv este iradierea cu radon, un gaz radioactiv incolor și inodor foarte periculos pentru sănătate dacă se acumulează în clădiri.
image
Căutătorii de artefacte milenare. Fabuloasele noi descoperiri ale detectoriştilor, arheologii amatori plini de surprize
Înarmaţi cu detectoare de metal, colindând locuri numai de ei ştiute din ţinutul Neamţului, arheologii amatori au reuşit, graţie hazardului şi perseverenţei, să aducă la lumină vestigii din vremuri trecute

HIstoria.ro

image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.
image
Un proces pe care CIA l-a pierdut
În toamna lui 1961, CIA se mută din Washington în noul şi splendidul sediu de la Langley, Virginia.
image
Oltcit, primul autovehicul low-cost românesc care s-a vândut în Occident
La Craiova se produc automobile de mai bine de 40 de ani, mai exact de la semnarea contractului dintre statul comunist român şi constructorul francez Citroën. Povestea acestuia a demarat, de fapt, la începutul anilor ’70, când Nicolae Ceauşescu s- gândit că ar fi utilă o a doua marcă de mașini în România.