„Aferim! e, înainte de toate, un film despre români“ – interviu cu scriitorul Florin LĂZĂRESCU

Publicat în Dilema Veche nr. 575 din 19-25 februarie 2015
„Aferim! e, înainte de toate, un film despre români“ – interviu cu scriitorul Florin LĂZĂRESCU jpeg

Ce a însemnat întîlnirea cu Radu Jude şi Lampa cu căciulă?

Pentru mine, în primul rînd, a însemnat cîştigarea unui prieten. Apoi, profesionalizarea în domeniul scenaristicii, surpriza că îmi place să fac şi aşa ceva, descoperirea lumii filmului. Pentru povestire în sine, a însemnat o mai bună vizibilitate – îmi amintesc chiar că o revistă glossy mi-a oferit o sumă incredibilă ca să o publice, după apariţia filmului –, mult mai mare decît, să zicem, pentru restul povestirilor publicate în cartea cu titlul omonim. Filmul a luat zeci de premii internaţionale, a fost văzut de zeci de mii de oameni, în timp ce cartea a fost citită de vreo mie-două, deşi cred că am acolo măcar vreo cîteva povestiri la fel de sau dacă nu cumva mai interesante decît Lampa.

Aţi continuat să faceţi echipă şi după acest scurtmetraj; ce fel de dinamică aveţi?

Cînd l-am cunoscut prima dată pe Radu, mi-a spus că el nu ştie să scrie scenarii şi nici nu-i place neapărat asta. Pe parcurs, şi-a dat seama că un regizor trebuie să se implice în tot procesul creaţiei unui film, lucru care este corect. Mi se pare aproape imposibil ca un regizor să respecte la punct şi virgulă un scenariu scris de altcineva, fără să se cunoască reciproc. Conlucrarea se cere aproape de la sine în acest caz. Cred că astăzi ne cunoaştem atît de bine, încît e suficient să discutăm o idee la telefon, la o bere, pe stradă, în avion, ca să ne dăm seama dacă putem sau nu intra pe aceeaşi lungime de undă ca să o dezvoltăm. Avem trei proiecte comune reuşite pînă acum (Lampa cu căciulă, O umbră de nor, Aferim! – Sundance, Cannes, Berlinale), pe altul l-am ratat eu, deşi Radu a vrut să mă implice, şi regret din tot sufletul: Inimi cicatrizate – din motive de lipsă de timp, lucrînd pentru FILIT. Mai există unul acum în stare de embrion. Sînt optimist, cred că vom mai scrie scenarii împreună.

Aferim! mi se pare o mare provocare la nivel de limbaj, de imaginar, de poveste. Cînd am citit scenariul, ştiu că exact la asta m-am gîndit, că sună extrem de bine şi de literar. V-aţi documentat mult, cum aţi ajuns la forma asta?

Orice scenariu e o provocare pentru scenarist, pentru că niciodată reuşita a ceea ce iese în final nu ţine doar de el. Cu atît mai mult unul cu subiect de epocă. Să reînvii ceva ce e posibil să fi existat cu aproape două secole în urmă presupune documentare serioasă, trebuie să-ţi foloseşti intuiţia şi nervii la maximum. Ce cărţi citeşti, unde le găseşti, de unde începi? Pe ce te bazezi? – vorba lui Moromete. Cum afli, de exemplu, modalitatea de extragere a aurului din rîu la începutului secolului al XIX-lea? Mai întîi e greu, bîjbîi, dar dacă prinzi un fir, pînă la urmă ajungi la informaţia corectă. Per total, vorbim de zeci de cărţi şi documente vînate de mine şi de Radu, fiecare cu sursele şi cu intuiţia lui. Ne-a ajutat foarte mult şi un specialist istoric, fac o plecăciune pentru domnia sa, Constanţa Vintilă-Ghiţulescu. În fine, fără a o minimaliza, ţin să spun că discuţia asta cu documentarea mi se pare oarecum un fetiş pentru o parte din intelectualitatea de la noi. Există cărţi şi filme geniale în care autorul s-a folosit doar de experienţa lui. Cum e valabil şi invers, ficţiuni bine documentate, dar slabe ca valoare artistică. Evident că te documentezi şi că trebuie să o faci şi atunci cînd ai ca personaj un poştaş din zilele noastre. Care-i orarul la poştă, cît de mare îi este geanta, cum se îmbracă, ce instructaje primeşte la serviciu un asemenea muncitor? Tot documentare e. Apoi, documentare poate să facă orice fiinţă inteligentă, înseamnă doar răbdare şi muncă brută, uneori cîinoasă. Ce faci în ficţiune cu documentarea, ce alegi ca fiind potrivit pentru ficţiune e o altă discuţie, mult mai lungă.

Filmul a avut cronici extrem de bune la Berlin. Părea un film greu de „tradus“, cu toate astea se pare că convenţia începutului de secol XIX n-a fost un impediment. Din contra. Aţi avut vreo teamă legată de „netraductibilitatea“ lui? 

Filmul, general vorbind, nu e chiar atît de greu de tradus pentru că povesteşte în primul rînd prin imagini. Exagerînd un pic, cred că şi un băştinaş din jungla amazoniană poate pricepe ceva, în legea lui, din prima, dacă vede un film. Oricum, mai mult decît dacă îi pui în faţă o carte în limba română. În cazul Aferim!, da, e o ţîră mai complicat, pentru că noi am mizat mult pe cuvinte, am vrut ca filmul să fie şi un soi de elogiu adus frumuseţii limbii române, chiar şi în latura ei mai deşucheată. Pentru publicul românesc va exista frustrarea că un străin nu poate să priceapă totul din film. Pe de altă parte, la Berlin am vorbit cu străini care, deşi au simţit că le scapă unele ziceri la traducere, au apreciat foarte mult filmul. A fost un risc asumat de la început de mine şi de Radu: la nivel de cuvinte, filmul se adresează în primul rînd alor noştri de-acasă, străinii trebuie să se prindă din mers, din frînturi, despre ce-i vorba.

Ursul de Argint e ditamai premiul. Mesajul mi se pare cît se poate de clar: fii curajos, fă exact filmele pe care le ai în cap, mergi în contra curentului dacă e cazul şi, la final, poate să iasă foarte bine. Cînd ai văzut prima dată Aferim! la ce te-ai gîndit?

E greu să definesc acest „prima dată“. Am văzut scene din film montate după primele zile de filmare. Am fost şi eu martor destul de mult timp la filmări. Ziua eram prin păduri, ape şi cîmpii, vedeam zeci de duble, am şi jucat ca figurant, m-am şi băgat în seamă cu păreri despre ce se întîmplă, iar noaptea intram la montaj. Sau invers. Mulţumită lui Radu, aveam acces pe net la fiecare dublă, la fiecare cadru din film în timp real, pe măsură ce era developat. Cînd am plecat eu de la filmări, văzusem deja aproape o oră din montaj. La două-trei zile după încheierea filmării, am văzut deja un first-cut al lui Aferim!. Îmi amintesc că îmi plăcea ce iese şi că eram sigur de cîteva lucruri: e o producţie care depăşeşte imaginaţia mea de dinainte de filmări, Radu ştie ce face, actorii sînt brici, imaginea e de excepţie. Pe bucăţi, eram încîntat, fascinat. Temeri aveam doar în privinţa întregului, nu-mi dădeam seama dacă funcţionează pînă la capăt pentru privitorul obişnuit. În rest, pot spune, cu mîna pe inimă, că am fost martor: în timp ce lucrează, Radu este poza maximei dureri la bască dacă filmul „se va vinde“ sau nu. Atunci contează doar dacă îi place lui şi celor cu care lucrează.

Filmul va avea în curînd premiera românească. Ursul de Argint va ajuta, cu siguranţă. Care sînt atuurile lui Aferim! pentru publicul de aici?

Acum, după premiu şi cronicile elogioase din presa străină, există şi mai multe, dar hai să spun doar unul: Aferim! e înainte de toate un film despre români, despre mentalităţile şi obiceiurile noastre – atît de ieri, cît şi de azi. Şi cu toţii avem un punct de vedere în privinţa asta. Nu puteţi decît pierde dacă nu veniţi să-l vedeţi pe al nostru şi să-l completaţi cu al vostru. Nu ne lăsaţi să ne dăm singuri cu părerea.

Florin Lăzărescu este scriitor şi scenarist. La filmul Aferim! semnează scenariul alături de Radu Jude.

a consemnat Ana Maria SANDU 

Foto: M. Struţeanu

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
De ce suntem penultimii în UE la salarii și primii la creșterea prețurilor. Expert: „Inflația e mama tuturor taxelor”
România este pentru a treia lună consecutiv țara cu cea mai mare inflație, conform statisticilor Eurostat, iar ca și cum nu ar fi de ajuns, doar bulgarii câștigă mai puțin. Analistul economic Adrian Negrescu explică, pentru „Adevărul”, cum s-a ajuns aici și de ce statul nu are soluții.
image
La ce riscuri de sănătate se expun cei care lucrează noaptea. Boala cumplită care îi paște
Persoanele care lucrează în ture de noapte prezintă un risc mai mare de demență și alte boli, spune un important expert în somn, a cărui afirmație se bazează pe rezultatele unor studii științifice.
image
Banii viitorului: Ce s-ar întâmpla dacă am renunța la cash și am folosi bani virtuali
Într-o lume tot mai digitalizată, ideea de a renunța la tranzacțiile cu bani cash și de a folosi exclusiv bani virtuali devine din ce în ce mai atrăgătoare, punctează specialiștii.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.