În fiecare an, la 9 mai, noi, europenii, sărbătorim Ziua Europei. O astfel de zi de rememorare ne poate oferi, mai cu seamă în timpuri atît de neliniştite în plan politic, precum cele actuale, prilejul de a ne opri puţin în loc şi de a purcede la o introspecţie cu privire la ideea noastră comună despre Europa. Desigur, noi, cele 28 de state membre, nu împărtăşim întotdeauna aceeaşi opinie politică. Desigur, date fiind poziţia noastră politică, istoria noastră naţională, structura noastră economică şi cea din care sînt alcătuite populaţiile ţărilor noastre, avem viziuni diferite legat de ceea ce Uniunea Europeană ar trebui să realizeze şi să ofere.

În tot acest context, să nu uităm ce ne leagă pe noi toţi: în procesul de aderare am aspirat cu toţii la înfăptuirea ideii europene pentru ţările noastre şi pentru cetăţenii noştri.

Ideea europeană de pace, libertate şi securitate, egalitate de drepturi şi echitate, solidaritate şi sustenabilitate, democraţie, stat de drept şi prosperitate: pe fundalul provocărilor externe, ea este astăzi la fel de actuală ca şi în faza iniţială a CECO, precursoarea CEE.

Noi, cei „bătrîni“, ne amintim, încă, viaţa politică cotidiană de dinaintea creării Uniunii Europene ca nucleu al strînselor legături realizate între statele europene şi cum arăta viaţa în dictaturile existente la Est de Cortina de fier. Valorile Europei Occidentale şi Centrale au însemnat visul la care au aspirat multe milioane de oameni în Estul Germaniei, în România şi în celelalte state est-europene. Mulţi şi-au riscat viaţa pentru a-şi îndeplini, lor şi familiilor lor, visul european de libertate, democraţie şi prosperitate. Au trecut doar 26 de ani de cînd, aici, în România, oamenii au ieşit în stradă pentru autodeterminare politică, libertatea presei şi statul de drept, marcînd, astfel, cu preţul vieţii lor, sfîrşitul formal al unui sistem dictatorial. Au trecut doar 26 de ani de cînd, în Germania, oamenii au putut să sărbătorească reunificarea unei ţări divizate timp de 40 de ani: democraţie şi economie socială de piaţă în Vest, nedreptate politică, economie planificată de stat şi lipsuri economice şi în aprovizionare în Est.

Generaţia născută după 1989 a crescut, însă, într-o Europă a­fla­tă în proces de creştere şi unificare, multiplele realizări ale unităţii europene, de la piaţa comună pentru produse şi servicii pînă la libera circulaţie a forţei de muncă şi a călătorilor, reprezentînd pentru aceştia o incontestabilă realitate. Mai cu seamă evenimentele din actualitatea politică a ultimelor luni au adus în prim-plan vulnerabilitatea acestei Europe comune şi a realizărilor sale în termeni de democraţie, libertate şi securitate. Am putut observa şi cît de necesar este ca noi să dialogăm în continuare, să discutăm atît despre problemele interne, cît şi despre ameninţările care ne înconjoară, despre consecinţele acestora pentru Uniunea noastră şi despre posibilităţile de a acţiona, în comun, ca membri ai Uniunii Europene.

Toate aceste subiecte care ne preocupă actualmente atît de profund reprezintă şi preocupări ale tinerilor, provocări la adresa viitorului acestora: acordarea de protecţie şi de azil celor refugiaţi din calea războaielor civile şi persoanelor persecutate politic, preluarea lor în societăţile noastre şi soluţionarea conflictelor care au generat debutul acestui val migrator, implementarea obiectivelor noastre de protecţie a climei, stabilite la nivel global, dar şi realizarea strategiei de dezvoltare a Uniunii Europene, „Agenda 2020“, care promite o creştere bazată pe inovare şi sustenabilitate, menită să combată sărăcia şi să întărească coeziunea socială.

Modul în care vom depăşi aceste pro­vo­cări va determina şi în ce fel de Europă vor trăi, într-o bună zi, copiii şi nepoţii noştri.

Tocmai de aceea este atît de important să motivăm tînăra generaţie, să an­gre­năm elevii, tinerii, studenţii şi tinerele persoane active în procesul de participare susţinută la conceptele noastre politice, pentru ca discuţiile noastre despre Europa să nu aibă loc doar la nivel de parlamente şi ministere, ci să căutăm să purtăm discuţii politice şi în viaţa cotidiană, depăşind graniţele ţărilor noastre.

Două evenimente care oferă, tocmai în acest sens, un cadru perfect se desfăşoară anul acesta deja pentru a treia oară la Bucureşti. Datorită iniţiativei Ministerului român al Afacerilor Externe şi a Reprezentanţei Comisiei Europene în România, avem, şi în acest an, de Ziua Europei, prilejul unui dialog cu cetăţenii pe teme europene şi să ne prezentăm cetăţenilor României ca 28 de state ale Uniunii Europene cu întreaga lor diversitate politică, culinară şi turistică, şi să le oferim acestora posibilitatea de a experimenta diversitatea culturală europeană.

Aşadar, Ambasada Republicii Federale Germania foloseşte cu plăcere ocazia Tîrgului statelor membre UE, desfăşurat în 7 mai în parcul Cişmigiu, precum şi călătoria europeană cu metroul bucureştean din data de 9 mai, denumită „Metro-Europe“, pentru a discuta despre Germania şi Europa cu cei interesaţi.

Sînt extrem de bucuros că Ambasada beneficiază în aceste demersuri de sprijinul tinerei generaţii. Elevii Şcolii Germane Bucureşti ne vor acompania muzical, iar reprezentanţii Serviciului German de Schimb Academic (DAAD) vor prezenta oferte pentru studenţi şi tineri cercetători, înlesnind tinerei generaţii din Germania şi România posibilitatea unui stagiu în ţara cealaltă.

Uniunea Europeană nu oferă, însă, numai studenţilor posibilitatea de a-şi lărgi orizontul european, ci şi elevilor, practicanţilor şi stagiarilor, care au multiple oportunităţi de a acumula experienţă europeană. Iar acesta este cel mai valoros lucru pentru integrarea continentului nostru atît de divers şi bogat sub aspect cultural şi lingvistic.

Desigur că pentru o mai mare apropiere de Europa nu este întotdeauna necesar un stagiu de cîteva luni în străinătate. În ultimele săptămîni, am avut de cîteva ori plăcerea de a întîmpina elevi şi studenţi în Ambasadă. Discuţiile s-au axat pe actualele crize şi pe responsabilitatea noastră, a europenilor, în această lume zbuciumată. Am discutat despre modul în care putem ajuta noi, Uniunea Europeană, la soluţionarea acestor crize şi pentru a atenua suferinţa existentă în multe locuri. În cadrul acestor dialoguri, atît mie, cît şi colegilor mei ne-au fost adresate multe întrebări. Întrebări despre politica europeană privind refugiaţii, despre poziţia Germaniei în cadrul celor 28 de state şi despre cum a reuşit Germania pînă în prezent să preia peste un milion de refugiaţi. Dar, desigur, şi despre reacţia oamenilor din Germania atunci cînd imagini ca acelea din noaptea de Revelion de la Köln fac înconjurul lumii.

În toate aceste discuţii am întîlnit multă deschidere şi curiozitate – însă şi curajul de a adresa întrebări incomode şi de a căuta împreună răspunsurile la acestea. Sînt foarte încrezător în urma acestor întîlniri cu tinerii cetăţeni români ai Europei. Trăim vremuri marcate de crize şi ne confruntăm cu provocări uriaşe, însă Uniunea noastră este suficient de puternică, astfel încît ne permitem să ne adresăm şi întrebări incomode şi să căutăm şi să găsim, ca şi pînă acum, răspunsuri comune.

Iar pentru ca toate acestea să nu se schimbe, este foarte important să fa­mi­liarizăm tineretul, elevii şi tinerii adulţi încă de pe acum cu provocările europene. Fiindcă şi ei sînt cei care vor decide astăzi şi mîine ce fel de Europă vom avea în viitor.

Ei vor decide, cu votul lor, care sînt partidele şi ideile politice de largă susţinere în Europa. Prin comportamentul lor – ca stagiari, consumatori, turişti, cetăţeni – vor avea un cuvînt de spus despre cît de european va fi percepută şi conturată Europa în cinci, zece sau cincisprezece ani.

Ei vor decide, la rîndul lor, dacă ideea europeană de pace, libertate şi securitate, egalitate în drepturi şi echitate, de solidaritate şi sustenabilitate, de democraţie, stat de drept şi prosperitate va putea fi percepută concret, zi de zi, şi de generaţiile viitoare, atît în detaliu, cît şi în ansamblu.

Werner Hans Lauk este ambasadorul Germaniei la București.

Foto: M. Constantineanu, Ambasada Germaniei la Bucureşti