4 spre 5, în 1

Publicat în Dilema Veche nr. 589 din 28 mai - 3 iunie 2015
Lucruri mici şi foarte mici? jpeg

Prima zi în Coreea de Sud, în martie 2006, a fost foarte lungă. Cu bagajele de cală rătăcite, cu un mic troller tîrît prin oraşul imens pentru formalităţi şi cozi, părea interminabilă. La sfîrşitul zilei, după o haşurare pe repede-înainte a oraşului cu aproape toate mijloacele publice de transport, am ajuns frînt pe un mic deal la Hwarangdae, la Na şi Ka-dong, un vechi complex de apartamente al Universităţii Hankuk. Apartamentul din acest complex, fiind primul în care am locuit, mi-a fost, într-un fel, cel mai drag. Am locuit în patru apartamente în cei şase ani, fiecare cu propria poveste. Glisarea dintr-unul în celălalt e în sine o poveste.

Atît de drag mi-a fost, că în primul semestru nici nu prea am ieşit din traseul navetei Seul, Hwarangdae – autobuzul universităţii – Yongin, la campusul unde e Departamentul de română. Abia aşteptam să revin „acasă“. Vechile apartamente pentru profesorii străini, de prin anii ’60, erau situate pe o colină, în mijlocul unui cartier mărginaş, cu acel comerţ în vechile forme înghesuite şi mereu tranzitorii ale postbelicului coreean, înconjurate de blocuri noi. Mi se părea o formă de integrare acceptabilă. Pe o rază de cîteva sute de metri pătraţi erau toate mărcile înregistrate ale acestui tip de gestiune postbelică a firescului urban coreean: sauna la etajul unei clădiri-mozaic cu toate tipurile de negoţ şi de necesităţi urbane bifate, magazinul de DVD-uri şi cărţi, cofetăriile cu torturile ca de plastic, ornate cu roşii cherry, reparaţiile de încălţăminte, ceasornicării, şcoli, instituţii locale.

Apartamentul era situat la primul etaj. Dintr-un living stil vagon, cu bucătărie inclusă, dădeai, de-o parte şi de alta, în două cămăruţe, una dormitorul, cealaltă biroul. La cele două capete ale livingului, două balconaşe în care intrai prin uşi cu glasvand. Balconul din faţa intrării avea în dreptul său o magnolie mare, înflorită. Interiorul era vechi, mobile folosite, un miros distinct de mîncare, abia curăţat, dar cu „straturile“ încă acolo. Prin iulie, în acel an, ni s-a transmis de către universitate că trebuie să ne mutăm undeva în afara Seulului, la ţară. Cum mă mişc greu şi cum urbanul mi se părea pînă la acea vîrstă singura modalitate de a locui decent, mi s-a părut o calamitate. Explicaţia oficială era că profesorii care predau în acel campus trebuie să locuiască mai aproape pentru a fi mai odihniţi. Era just, naveta era obositoare, minimum trei ore pe zi, dus-întors. Dar eu am protestat atunci, mai ales că cei care erau mutaţi erau, de fapt, doar profesorii de la departamentele est-europene, chinezesc şi african. Restul au fost mutaţi mult mai tîrziu.

Coincidenţa a făcut ca după ce am aflat de mutare să încep să mă anim. Începusem să-i cunosc pe cei simpatici, prietenii din ţări cu mări însorite, lucrurile deveneau mai chill. Îi invitam pe colegii de la alte departamente la mine şi găteam felurile româneşti pe care le puteam face acolo. Ciorba de văcuţă cu ardei iute era baza unor mese vesele şi cu colegi de pe toate continentele. Îmi aduc aminte că, la prima masă, colegii indieni au venit, dintr-o politeţe desăvîrşită, îmbrăcaţi tradiţional. Erau atît de drăguţi şi veseli şi nu mai conteneau cu complimentele pentru aperitive! La ciorbă, veselia s-a mai domolit şi nu-nţelegeam de ce aud brusc hindi, punctat din cînd în cînd de cîte un englezism de semistupoare. Abia după ce am văzut cum lingura separă zeama de carne am înţeles. O comisesem, servisem, fără o alternativă, sacrul indian în zeamă de lămîie (n-aveam borş).

De la Hwarangdae mergeam alături la Taerung, trecînd pe sub un pod de cale ferată, la un imobil de garsoniere unde locuiau alţi colegi, iar acolo, pe acoperişul acela, la un grătar, se ţineau cele mai simpatice rooftop parties.

Pînă la urmă m-am mutat, începuse să-mi placă în Coreea, nu aş fi vrut să mă întorc încă. Am mai locuit în alte trei apartamente, fiecare cu povestea lui, pentru care nu am aici spaţiu. Remarcam cu toţii că aceste mutări aveau legătură şi cu modul universităţii locale de a gestiona cît mai bine şi mai eficient, progresiv, diversitatea culturală a angajaţilor săi străini. Dar toate aceste poveşti sînt, pentru mine personal, unite de un sens: cu fiecare nouă şi temporară adresă, mă apropiam şi mai mult de revenirea în România. Mai e şi faptul că fiecare dintre aceste apartamente avea un perete mare de geam, că erau la etaje înalte şi, de acolo, din acel tranzitoriu şi acea glisare, cu mutări vesele sau triste, am început să văd mai bine Coreea profundă. Am început să ies, să deschid uşi, uşi cu numere şi uşi fără numere, să ascult, viaţa să aibă un ritm, aşa cum a fost acela.

Aseară, pe o terasă verde, la „Ce mai faci, scriitorule?“ – seria minunată de întîlniri moderate de Nadine Vlădescu – şi înainte să scriu, am primit o carte de la o fostă profesoară de-ale mele şi scriitoarea invitată, Simona Popescu. Cartea se cheamă Pauză de respiraţie şi are patru autori: Andrei Bodiu, Simona Popescu, Caius Dobrescu şi Marius Oprea. Cinci, dacă îl socotim şi pe Tudor Jebeleanu şi ale sale fotografii şi desene. Citind din ea, chiar acum, în timp ce scriu, am dat peste o poezie a lui Andrei Bodiu, intitulată „319“. Dumneavoastră o mai puteţi citi, dar eu aş vrea să existe o traducere a ei ca să o pot trimite tuturor prietenilor pe care i-am cunoscut în Coreea şi care au cunoscut, la rîndul lor, aceste glisări între ţări, apartamente, job-uri, oameni. Între lumi. Pentru că ştiu că ar înţelege foarte bine, veniţi din toată lumea şi plecaţi pe toate circuitele economice ale vieţii de azi, realul tranzitului din poezia aceasta, incomunicabil altfel.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Reacții după ce un preot a spus că fetele frumoase, abuzate sexual, trebuie să fie trimise la închisoare. Ministrul Justiției: „Este o invitație la viol!” VIDEO
Preotul Nicolae Tănase, președintele Asociației Pro Vita consideră că fetele frumoase, care au fost victimele unei agresiuni sexuale, „nu sunt chiar nevinovate” și că ar trebui să meargă și ele la închisoare. BOR se delimitează de aceste afirmații.
image
Drogul violului, cel mai periculos, dă dependență de la a treia utilizare. Expert: „Este posibil să asistăm la drame uriaşe”
Psihologul Eduard Bondoc, specialist în medicină la Clinica de Psihiatrie din Craiova, avertizează că cel mai periculos drog este cel cunoscut ca "drogul violului", care este insipid, inodor și incolor.
image
O bătrână din Spania și-a găsit casa ocupată de un cuplu de români. „Am crezut că proprietara a abandonat-o“
Un cuplu din România a stârnit controverse în Spania. Cei doi s-au mutat într-o locuință din cartierul Lavapiés din Madrid.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.