Nostalgici, adaptați și "între două lumi"

Viorela STRAT
Publicat în Dilema Veche nr. 340 din 19 - 25 august 2010
Nostalgici, adaptați și "între două lumi" jpeg

- meseriașii bucureșteni -

În discursul mediatic din ultima vreme meşteşugarul este prezentat ca o specie rară, pe cale de dispariţie, de la care nimeni nu mai învaţă meserie. Apare ca de la sine înţeles că în curînd vor dispărea total genul de servicii pe care le prestează. O parte dintre meşteşugari a adoptat acest tip de discurs şi se comportă în consecinţă. O altă parte a exploatat capitalul know-how, adaptîndu-şi meseria la noile cerinţe de piaţă.

Poate că o sursă a reprezentărilor fataliste legate de viitorul acestui status ocupaţional este însăşi definirea lui. Noţiunea de meşteşugar duce în general cu gîndul la trecutul idealizat, la viaţa din fortăreţele medievale, la înflorirea „micului Paris“ interbelic. Cum Dicţionarul explicativ al limbii române indică o sinonimie între meşteşugar şi meseriaş, voi folosi termenul de meseriaş pentru a evidenţia mai bine şi perspectiva nondecadentă a activităţii lor.

În perioada 18 aprilie-30 mai 2010, în cadrul programului de cercetare „Cartografierea socială a Bucureştiului“ în zona centrală (Victoriei, Romană, Buzeşti, Griviţa, Ştefan cel Mare, Centrul Vechi), au fost trecute în revistă 149 de sedii unde încă mai activează diverşi meseriaşi – croitori, lăcătuşi, bijutieri, cizmari, pălărieri, blănari, geamgii, ceasornicari şi o remaioză. Dacă ar fi luate în considerare şi atelierele din cartiere, cu siguranţă că numărul meseriaşilor activi ar creşte semnificativ. Totuşi, scrutarea atelierelor din Centrul Vechi şi Calea Buzeşti mi-a permis să conturez o tipologie a meseriaşilor bucureşteni contemporani. Astfel, există meseriaşi nostalgici, meseriaşi adaptaţi şi meseriaşi „între două lumi“.

Majoritatea meşteşugurilor sînt vechi şi apar în mentalul colectiv al unora ce le cultivă ca pe un soi de paradis pierdut („pe vremea comuniştilor veneau cîteva dintre soţiile secretarilor să-şi facă rochii la mine“, F, 52 ani). Economia de piaţă le-a devalorizat, treptat, statutul social celor ce au perpetuat aceleaşi mecanisme existente înainte de 1989. Astăzi ei trăiesc nostalgia timpurilor de altădată, cînd evident era mai bine („în comunism lucram pîine, făceam rochii de mireasă... acum o ia de gata şi vine la mine să i-o scurtez“, F, 55 ani). Atelierul meseriaşului nostalgic este de obicei o locaţie mică, aflată de cele mai multe ori în proprietatea sa. Nu are angajaţi, iar spaţiul este domesticit prin poze de familie, obiecte de uz casnic sau diverse lucruri vechi, aproape de colecţie. „Nostalgicul“ nu are un orar fix, chiar dacă pe uşă sau undeva în atelier are întotdeauna indicat un orar. El lucrează în stil personalizat, stă „cît are de lucru“, îşi ia obiecte să le repare sau să le confecţioneze şi acasă, are mulţi clienţi fideli, pe care îi cunoaşte „de ani buni“.

Meseriaşii adaptaţi s-au decis să ţină pasul cu prefacerile secolului XXI, retehnologizîndu-se sau comercializînd alături de serviciile tradiţionale şi produse premium (bijuterii, ceasuri, yale). Locul în care îşi desfăşoară activitatea este de obicei un spaţiu închiriat, fără lucruri personale, plin de obiecte din domeniul lor de activitate. Au un orar fix pe care în cele mai multe cazuri îl respectă. „Adaptatul“ prognozează optimist viitorul meseriei, ce pare în continuare una profitabilă şi care nu este ameninţată cu dispariţia („meseria asta nu o să moară niciodată, atît cît va exista frica de a fi furat“, M, 45 ani; „chiar şi cel mai bun ceas tot se strică odată şi odată“, M, 50 ani). Dincolo de chei cu „chip super safe“ şi „dacă aţi fost mulţumit spuneţi şi la alţii, dacă nu spuneţi-mi numai mie“, există cumva o simbioză a nostalgiei şi adaptării – meseriaşul „între două lumi“. Acesta încearcă să-şi sporească veniturile reconfigurînd punctual vechea conduită: vinde haine din Dragonul roşu, pe lîngă propriile confecţii sau bijuterii importate din Turcia, subînchiriază spaţiul sau are un miniparteneriat cu cîte o firmă mai mare, manufacturînd un produs la cerere în cantităţi mari. Un caz inedit de meseriaş „între două lumi“ îşi desfăşoară activitatea pe strada Lipscani nr. 19. Doamna de la Pălării colaborează cu o firmă care confecţionează rochii pentru nuntă. Are un catalog numerotat şi firma o contactează telefonic, solicitîndu-i să execute modelul 10, spre exemplu. Materialul îl trimit ei prin curier. Plata se face la ridicarea comenzii.

Chiar dacă discursul despre viitorul meseriaşilor este unul pesimist, o parte dintre ei îşi redefinesc practicile, utilizînd forme de raportare şi produse specifice societăţii de consum (program fix, atelier depersonalizat, cataloage, produse premium, tehnologii la zi). Alţii pendulează între a-şi păstra identitatea conturată de perioada de pînă în 1989 şi a-şi diversifica gama de servicii pentru a avea un confort material. Probabil că pe termen lung „adaptaţii“ vor perpetua meşteşugul, iar cei „între două lumi“ fie îşi vor aroga spectre ale identităţii consumeriste, fie vor putea fi admiraţi nostalgic în evocările despre Bucureştiul „de tranziţie“.

Viorela Strat este masterandă în Antropologie la SNSPA.

header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.