PE DRUMUL SPRE FOLOSIREA UNEI DEFECȚIUNI EFICIENTE AR TREBUI DIFUZATE ÎNREGISTRĂRI CU „AH“-URILE RENAȘTERII

 Pe drumul spre Giurgiu, pe un gard, un număr de telefon și un anunț enigmatic (pentru mine, cel puțin): „Primesc pămînt“. (D. S.)

 Mitul conform căruia toaleta este singurul loc unde, de la împărat pînă la ultimul supus, cu toții au puțină intimitate tocmai a fost demontat de arhitecții japonezi. Toaletele cu pereți trasparenți au fost instalate în parcurile publice din Tokyo și urmează să împînzească întreaga regiune pînă în primăvara viitoare. Folosirea sticlei pentru cabine are menirea de a indica dacă există deja o persoană înăuntru sau dacă toaleta necesită curățare. Persoanele anxioase din fire se pot liniști: sticla „inteligentă” devine opacă atunci cînd cabina este ocupată. Noaptea, toaletele sînt făcute să lumineze parcul ca niște lanterne uriașe. (A. A. D.)

 Poluare într-un orășel din Elveția: din cauza unei defecțiuni la sistemul de ventilație al fabricii de ciocolată, pulbere fină de cacao a fost degajată în atmosferă și s-a depus, în straturi subțiri, pe suprafețe. A nins cu cacao peste acoperișuri, mașini și oameni. Ce norocoși sînt unii… La noi, la Copșa Mică… (M. M.)

 Un faimos bijutier israelian lucrează la cea mai scumpă mască anticoronavirus din lume. Este, toată, din aur alb de 18 carate și e împodobită cu 3.600 de diamante albe și negre. Masca este, desigur, perfect funcțională, fiind prevăzută cu filtre de tip N99 despre care se spune că sînt printre cele mai eficiente din lume. Bijutierul ne spune că masca are un singur inconvenient, dar n-are ce-i face: e cam grea, iese la 270 de grame. Poate credeți că omul a făcut această bijuterie de mască așa, pentru reclamă. Nici vorbă: a avut o comandă. Cineva i-a cerut să confecționeze cea mai scumpă mască din lume și să fie gata pînă la sfîrșitul anului. Bijutierul recunoaște că prima condiție a fost cel mai ușor de îndeplinit. Pentru a doua, trage tare. Prețul măștii: 1,5 milioane de dolari. Comanditarul? Bijutierul nu a dezvăluit identitatea acestuia, dar a precizat că este un bogat om de afaceri chinez stabilit la New York. Deci chinez american. Interesant. Așadar, masca va avea și o conotație politică. (S. V.)

 Comentînd faptul că, în lipsa publicului, organizatorii Campionatului Mondial de Snooker au decis să difuzeze aplauze înregistrate, după fiecare lovitură reușită, Steve Davis, unul dintre foștii jucători de top, a spus, șugubăț, că ar trebui difuzate și înregistrări cu „ah“-urile dezamăgite după loviturile ratate. Bănuiesc, în spatele glumei, și acel sentiment de fairplay al snooker-ului, un sport în care jucătorii își autodenunță faulturile și își încurajează adversarul cînd e pe cale să realizeze un break maxim. (S. G.)

 Cîteva străzi pe care să te plimbi (sau nu), la final de vacanță, în orașul Constanța: Aleea Renașterii, Fundătura 1 Mai, Intrarea Rodica, strada Amsterdam, strada Brotăcei, strada Egalității, strada Gh. P. Ghișeu 2 – Constanța 1, strada Industriei Mici, strada Interioară 1, strada Naționalizării, strada Stabilizării, Aleea Tataia, Aleea Democrației, Intrarea Meduzei, strada Celulozei, strada Parcela 701, strada Pleșu, strada Strada Nr. 2, Aleea Chinului, Prelungirea Recoltei, strada Nespecificată. (A. P.)

EVIDENT, CHEMAREA SE FACE MANUAL (DINTR-O BARCĂ), ÎNTR-O PĂDURE VENEȚIANĂ

 Stînele tradiționale se tot împuținează. Motivele, multiple, țin de țintele economice, mereu în schimbare, nu neapărat benefică pentru consumator. Țăranii își vînd oile, renunță la serviciul stînelor aruncate în vîrf de munte. Motivul întemeiat: nu mai pot beneficia de bucata de brînză, după nevoi. O stînă, ca să fie funcțională, are cinci-șapte ciobani angajați, salariul mediu fiind cam 4.000 de lei lunar, de fiecare. Oile trebuie mulse de trei ori pe zi, orele 6-12-18. Evident, mulsul se face manual sus, în creierii munților, nu se pune problema de mulgătoare electrice sau orice alte utilaje ajutătoare. O stînă poate adăposti pînă la 700-1.000 de oi, iar un cioban poate avea grijă de maximum 400. Iar de muls, mulge cam 80, maximum 100 de oi pe zi. O oaie dă cam 1-1,100 l, pînă la 1,200 l lapte pe zi, iar la 1 kg de brînză intră cam 4,5-5 l de lapte. Această sumară statistică are ca urmare faptul că în prezent mieii se lasă la supt pînă tîrziu, la sfîrșit de august sau chiar început de septembrie, de unde 1 mai era data tradițională a înțărcatului. Apoi, oile iau direct calea străinătății, ciobanii preferînd să le vîndă en gros. Așa că „...cel ortoman / c-are oi mai multe / mîndre și cornute“ nu le mai spune nimic elevilor conectați online la realitatea din teren. (R. M.)

 Anunț, într-o biserică din nordul Franței, menit să descurajeze folosirea telefoanelor în timpul slujbei: „E posibil ca în acest locaș să simțiți chemarea lui Dumnezeu. Cu siguranță, însă, nu vă va chema pe telefonul mobil“. (M. P.)

 Varianta de Arad a „Bătrînului și marea“: doi pescari au salvat de la înec un bărbat care a căzut dintr-o barcă şi a fost purtat de curenţi cîţiva kilometri, pe rîul Mureş. Pescarii au crezut inițial că era vorba despre un pește uriaș, dar de undiţă era agăţat un om. (A. M. S.)

 În căutarea lor zilnică după jir, niște mistreți au reușit să dibuiască și să consume cîteva borcane pline cu cocaină, în valoare de cîteva zeci de mii de dolari, îngropate într-o pădure de lîngă Montepulciano, Perugia. În acest timp, o vulpe din zona Zehlendorf, Berlin, a reușit să adune în vizuină peste o sută de papuci și pantofi. Vulpea a fost surprinsă pe camerele video, iar oamenii au organizat o operațiune de salvare pentru a-și întregi perechile de încălțări. (M. C.)

 Din ciclul „Ne pleacă valorile peste hotare”: un inginer moldovean a fost surprins în Italia în timp ce construia un tanc din niște tunuri montate pe un buldozer cu șenile. Tancul ar fi trebuit să servească unei grupări secesioniste care militează pentru reapariția statului Republica Venețiană, stat dizolvat în anul 1797. (M. C.)

Foto: A. Vrana