CA SĂ POȚI SĂ INTRI ÎN VIAȚA DINTRE VIEȚI ERA FIRESC SĂ APARĂ REZIDUURI ALE REVENIRII LA NORMALITATE

 Ca să ne facem o idee despre ce și cum, un vers din poemul „Felii de cunoaștere“ (1954) de Henri Michaux: „Orice virus e risipitor“. (D. S.)

 Un efect ciudat al pandemiei. Înainte, dacă voiai să intri în bănci cu mască pe față, venea urgent poliția. Acum, fără mască nu poți să intri. (D. C.)

 Un anunț face reclamă unei Academii de Hipnoză din Baia Mare: cursuri de hipnoză certificate internațional, hipnoterapie… Pînă aici, nimic foarte neobișnuit. Apoi, însă, anunțul spune că se face și regresie hipnotică în viețile anterioare și în viața dintre vieți. Viața dintre vieți? Carevasăzică, între anterioarele vieți mai există și cîte o viețișoară? De om? Halucinant! Citești însă mai departe că aceeași academie organizează și team-building pentru firme și simți că revii la viața românească de zi cu zi. Te trezești, adică, din hipnoză. (A. M.)

 Florida. Pe de o parte, e nevoie de măști. Pe de altă parte, pitonii și iguanele au invadat statul în ultimii ani – ele sînt specii invazive, aduse de oameni, nenaturale. Autoritățile încurajează orice măsură care oprește înmulțirea lor. În plus, spiritul antreprenorial american e foarte puternic. Era firesc, așadar, să apară producătorul de măști anti-SARS-CoV-2 din piele de iguană sau piton. Un tip și-o tipă vînează aceste animale, le jupoaie în curtea personală și fac măști. Le găsiți pe pagina de Facebook „All American Gator Products“. 90 de dolari bucata. Grădina lui Dumnezeu e mare! (S. V.)

 Evreii din Antichitate s-ar putea să fi folosit cannabis ca parte a ritualurilor religioase, potrivit cercetătorilor israelieni care au descoperit reziduuri ale substanței la un altar vechi de aproape 3.000 de ani. Urmele de cannabis au fost găsite pe un altar din templul Tel Arad din Deșertul Negev, la aproximativ zece kilometri distanță de orașul israelian Arad. Potrivit principiului „Nu e nimic nou sub soare”, chiar orice se poate. (A. M. S.)

 Nu reluarea meciurilor de fotbal mi se se pare un simptom al revenirii la normalitate, ci a competițiilor de snooker. Pentru că, uneori, nu doar diavolul stă în detalii. (S. G.)

 

PRIN CORELARE CU CEI CÎȚIVA METRI DE NECAZ, O LUME ÎNTREAGĂ N-A CÎȘTIGAT NIMIC

 Bacalaureat 1931: Limba română, Științe naturale (scris); Limba română, Istoria patriei, Geografia României, Limba franceză, Șt. Naturale (oral). Media se calculează prin corelare cu mediile anuale pe cei patru ani de liceu, incluzînd următoarele obiecte de studiu: Religia, Limba română, Limba latină, Limba franceză, Limba germană, Limba elină, Istoria, Filosofia, Dreptul și Economia politică, Geografia, Matematici, Științe fizico-chimice, Științe naturale, Igiena, Desemnul, Muzica, Caligrafie, Gospodărie, Lucru manual. N.B. Ministrul Instrucțiunii Publice și Cultelor: Nicolae Iorga # Bacalaureat 1967 (secția reală): Literatura română, Matematica (scris și oral), Biologia (oral). Media se calculează prin corelare cu mediile anuale pe cei patru ani de liceu, incluzînd următoarele obiecte de studiu: Limba și literatura română, Limba rusă (obligatoriu), Limba franceză, Limba latină, Filozofie și Socialism științific, Psihologia și Logica, Matematica, Astronomia, Fizica, Chimia, Biologia, Geografia, Tehnologia, Desenul, Muzica, Educația fizică. # Bacalaureat 2020: în curs de actualizare… Ministrul Educației… nu se pune. (R. M.)

 Coboară din autobuz, mai să se rostogolească pe scară. Traversează în grabă primele trei benzi ale șoselei, pe culoarea roșie a semaforului, fără să se asigure, țopăind printre mașinile care frînează zgomotos, dar eficient. Sare peste primul gărduleț ce separă liniile de tramvai de cele două sensuri ale carosabilului. Sare și peste al doilea gărduleț. Se oprește, buimac, la mijlocul următoarei benzi de carosabil, ratînd milimetric întîlnirea cu un camion. Apoi parcurge lent, șchiopătînd ușor, cei cîțiva metri pînă la trotuar. Nu, nu e un sinucigaș: omul poartă, regulamentar, măscuță și chiar mănușele. (M. M.)

 Alexandru Țiplea spunea, în 1906, despre cuvîntul ardelenesc „musai” (din germanul muss sein / trebuie să fie) că „e un germanism care prin vieața militară sʼa introdus în limbile tuturor popoarelor din Ungaria și înseamnă necesitate și silă supremă”. Cîtă aversiune latină față de un imperativ cazon german… și, apoi, cîtă ironie, viclenie, masochism, resemnare și duplicitate, cît haz de necaz în zicala „Dacă-i musai, cu plăcere”. (M. P.)

 Maimuțele nu sînt cele mai disciplinate creaturi, mai ales dacă le este foame sau se simt amenințate. Fac stricăciuni, atacă sau fură. În capul listei celor mai bizare lucruri subtilizate de maimuțe vreodată sînt niște probe de sînge de la pacienți infectați cu coronavirus. S-a întîmplat la sfîrșitul lunii trecute, în India. Maimuțele au înșfăcat practic mostrele de la un angajat din domeniul medical, care mergea pe jos prin campusul Facultății de Medicină din Meerut. Medicii nu știu dacă, venind în contact cu sîngele infectat, maimuțele pot contracta virusul. Ar însemna o întoarcere a lui în regnul animal, de unde a venit, la sfîrșitul lui 2019, îmbolnăvind o lume întreagă. (A. A. D.)

 „Ce a cîștigat Laura Codruța Kövesi  la CEDO?!”, se întreabă retorico-zeflemitor L.O.V. Și tot domnia-sa își/ne răspunde: „N-a cîștigat nimic… Nu mai bateți cîmpii cu grație!” Carevasăzică, lăsați-mă pe mine să bat cîmpia română, cu abjecție… A dvs. care nu vă uită, Lia Olguța Vasilescu. (R. M.)

 

NU E TOCMAI O SURPRIZĂ FAPTUL CĂ ACTIVITATEA UMANĂ S-A MAI LINIȘTIT CHIMIC

 După ce plasticul a fost găsit în organismul unui microorganism necunoscut de pe fundul Gropii Marianelor, nu mai e tocmai o surpriză faptul că microplasticul a fost găsit acum și într-un bloc de gheață din Antarctica. Aștept microplasticul din eșantioanele de sol lunar. (M. C.)

 Oamenii de știință se pare că au identificat cel mai curat aer din lume, neafectat de particulele cauzate de activitatea umană. Profesoara Sonia Kreidenweis și echipa ei cred că aerul de deasupra Oceanului Antarctic ar fi cel mai puțin afectat de activitatea umană și de praful de pe continentele planetei. Stratul de aer care alimentează norii joși de deasupra Oceanului Antarctic nu conține aerosoli produși de activitatea umană. Așadar, aerul e curat acolo unde nu sînt oameni. (A. M. S.)

 Știre din The Brussels Times: un belgian de 65 de ani din Turnhout primește acasă pizza, pe care nu a mai comandat-o de aproape zece ani. Mai primește și kebab sau alte feluri de mîncare, dar în general pizza. Omul e disperat, uneori băieții care livrează pizza îi sună la ușă și la două noaptea, iar în 2019, într-o singură zi, au venit zece livratori, unul îi aducea 14 pizza. Mereu a refuzat comenzile și n-a plătit nimic, a apelat și la Poliție, dar problema tot nu s-a rezolvat. Din cauza livrărilor, nu mai poate dormi noaptea, tresare din somn de fiecare dată cînd aude o motoretă pe stradă. S-a mai liniștit doar cînd a aflat că are un tovarăș de suferință – un belgian care trăiește în Herenthout primește acasă pizza pe care nu o comandă de doar nouă ani. (A. P.)

 Revista Nature a anunțat crearea, de către o echipă de francezi, a unei enzime mutant care poate digera polimerii din pet-uri, transformînd plasticul într-un compus chimic ce poate fi reutilizat. Speranța e ca, din 2024, această enzimă să fie folosită la scară industrială în reciclarea și producerea de pet-uri. (M. C.)

Foto: Șerban Mihai Georgescu