SE PARE CĂ
O CULOARE TERNĂ
SE VA AȘTERNE CÎNDVA
PESTE VÎRSTA ȚĂRII

●  Un studiu recent confirmă stereotipurile: pe Twitter, canadienii chiar sînt mai binevoitori şi mai politicoşi decît americanii. Se pare că locuitorii Statelor Unite înjură mult, în fraze care denotă stări negative (ură, plictis, enervare), pe cînd canadienii scriu des în mesajele lor cuvinte precum „grozav“, „minunat“, „superb“ sau „mersi“. (C. Ş.)

● Compania Pantone, specializată în lacuri şi vopsele, a ales culoarea anului 2019: corail. O culoare populară care provine dintr-un organism pe cale de dispariţie. (M. M.)

● La loc de „cinste“ în ceea ce privește incompetența, lipsa de profesionalism, dar și de minimă responsabilitate, s-a aliniat, în rînd cu de-acum celebrul film de Centenar, programul de sală la concertul de la Ateneu, pe 30 noiembrie, prilejuit de același moment solemn. Nici la începuturile oricărei cariere în domeniul editării nu-mi puteam închipui ceva mai urît, lipsit de gust și de bun-simț, aș adăuga. Fonturile, boldul întinat, fotografiile atît de înecate în tuș încît cu greu mai puteai recunoaște vreun chip – maestrul Christian Badea, dirijor, și pianistul Daniel Ciobanu, un talent cu o ascensiune spectaculoasă în ultimii ani, laureat a numeroase concursuri internaționale de pian, printre care și ­„Arthur Rubinstein“ (Tel Aviv, 2017). Despre „calitatea“ hîrtiei… o jalnică maculatură. Totul sub sigla Ministerului Culturii care își declină, o dată în plus, dacă mai era nevoie, competențele. Ar mai fi de adăugat, în aceeași notă de tristețe, faptul că scena Ateneului era ternă, lipsită de orice notă de sărbătoare, nu au fost bani, înțelegem, pentru un coș cu flori sau pentru o expoziție cu chipurile înfăptuitorilor de Unire de acum un secol. Dezolantă și disperantă formulă de a celebra istoria. P.S. Nu facem referire la concert, ca de obicei la înălțime. O bună parte din public era însă concentrată pe tastatură. Nu prea știa de ce a venit și ce se dă… (R. M.)

● Un bărbat deghizat în urs polar a fost arestat în timp ce ataca corturile celor care au dormit în faţa unui mall înainte de Black Friday. O noapte polară se va aşterne cîndva peste această lume consumeristă. (M. C.)

● Muzeul Național al Literaturii Române a oferit săptămîna trecută, printre altele, și un premiu intitulat „Centenarul Marii Uniri“. Iată şi cele patru personalităţi premiate „pentru întreaga operă dedicată națiunii și culturii române“: „Domnul Academician Eugen Simion, Președintele Fundației Naționale pentru Știință și Artă“, „Domnul Academician Ioan-Aurel Pop, Președintele Academiei Române“, „Domnul Academician Răzvan Theodorescu, Președintele Secției de Arte, Arhitectură și Audiovizual a Academiei Române“ (majusculele nu-mi aparţin) şi, rătăcit printre aceştia, Thierry de Montbrial, președintele-fondator al Institutului Francez. Nu Mihai Şora, singurul care are vîrsta ţării, sau Livius Ciocârlie, Ileana Mălăncioiu, Emil Brumaru, Nora Iuga, Şerban Foarţă ori alţi seniori admirabili ai culturii scrise, nu, ci o mînă de academicieni pesedişti de tristă actualitate. (M. C.

HOTĂRÎT LUCRU,
NOILE REGULI NEAȘTEPTATE
AR PUTEA IEȘI
ÎN CURÎND DIN UZ
PENTRU TOTDEAUNA

● A apărut propunerea ca aeroportul din Kaliningrad să poarte numele celui mai faimos locuitor al orașului, Immanuel Kant. Șeful Statului Major al Flotei Federației Ruse din Baltica a inițiat o campanie publică de opoziție – „ar fi o ofensă la adresa marilor eroi ai Marelui Război de Apărare a Patriei“, „nu e potrivit ca aeroportul cel mai important al regiunii și orașului pentru care a curs sîngele soldaților și ofițerilor sovietici să poarte numele unui străin“. Hotărît lucru, bietul Kant nu se potrivește cu imperativul moral al armatei ruse. (S. V.)

● Doctorii și asistentele din spitalele din Irlanda nu ar mai trebui să se adreseze pacienților cu „dragă“, „iubire“, „fetelor“, „flăcăilor“ sau „băieților“ și să se refere la aceștia cu numele lor, potrivit unor noi reguli ale Serviciului Executiv pentru Sănătate, relatează The Guardian. Serviciul pentru Sănătate a cerut angajaților să evite, de asemenea, referirea la pacienți după numărul patului, diagnostic sau zona afectată a corpului. Noile reguli vin ca urmare a unui sondaj de opinie cu privire la experiența pacienților, care arată că aceștia se plîng de anumite expresii informale. Decizia nu a fost primită cu încîntare, iar unii medici, cum e cazul unui oftalmolog de la Spitalul Mater din Dublin, Michael O’Keefe, sînt de părere că această corectitudine politică „a luat-o razna“.
(A. M. S.)

● O fi ceva, într-adevăr, cu spiritul Crăciunului, căci în ultimele zile mai toți oamenii din jur par să zîmbească și să se poarte mai frumos, chiar uman, aș zice, fără să se străduiască. Prin restaurante se dau deserturi gratis și vînzătorii de pe la tîrgurile de Crăciun fac reduceri neașteptate. (I. P.)

● O cercetătoare preconizează că expresii precum „a omorî două păsări dintr-o lovitură“ sau „a lua taurul de coarne“ ar putea ieși în curînd din uz, fiind „exilate“ din cauza drepturilor animalelor. Oare o contramișcare de salvare a plantelor – care să elimine „poziția ghiocelului“, „a se face de cacao“ și alte asemenea injurii la adresa simțitoarelor vegetale – cînd ar putea s-apară? (C. Ș.)

● Sonda spaţială InSight a dus pe Marte numele membrilor trupei Goodbye to Gravity care au murit în/după incendiul de la Colectiv: Alex Pascu, Bogdan Lavinius, Vlad Ţenea şi Mihai Alexandru. „Arta și numele trupei sînt strîns legate de călătoriile în spaţiu şi astronautică. Acesta este motivul pentru care am ales acest mod de a onora aceşti patru oameni ale căror nume vor rămîne acolo pentru totdeauna“, a scris unul dintre iniţiatori înainte de lansarea misiunii NASA. (M. C.

E BINE CĂ
SE GÎNDEȘTE CINEVA ACUM
(CINE-I INDIVIDUL?)
ȘI LA ÎNTINDEREA
DE ALBASTRU 

● În oferta Hornbach pe luna decembrie, sub deviza „Pereții au tot dreptul să fie frumoși!“ (e bine că se gîndește cineva și la drepturile pereților), numele unui produs m-a aruncat într-o adîncă perplexitate: Tapet vlies „Life 4 păpădie“. Ar fi interesant de știut ce crede un perete despre asta, ca ideal de frumusețe. (D. S.)

● Ştire de ziar: „Decoraţiuni de Crăciun sub formă de chiloţi uriaşi revin în forţă pe străzile din România“. Acum să-i vedem pe jandarmi! (M. C.)

● CIMON le-a vorbit colegilor săi, le-a pus muzică, a insistat să danseze, ba s-a şi bosumflat cînd oamenii n-au avut chef de el. Cine-i individul? Un robot trimis pe Stația Spațială Internațională ca să socializeze cu astronauții de la bord. (C. Ș.)

● Ciudățenii ale limbii române, văzute de străini: omonimiile „sticlei“ (recipient vs material), ale lui „mare“ (întinderea de apă vs adjectiv) și construcțiile aferente de genul „A bea dintr-o sticlă de sticlă“, „A înota într-o mare mare“. (M. P.)

● De Ziua Națională, cele trei culori ale drapelului au fost cinstite în toate felurile. Poate cea mai inspirată alegere a fost însă inițiativa unui bar care oferea un mix de trei shot-uri: roșu (vișinată), galben (caisată) și albastru (țuică şi curaçao). După aceeași rețetă am putea reinterpreta și vechiul imn: „Trei shot-uri cunosc pe lume“. (S. G.)

Foto: Șerban Georgescu