PE LÎNGĂ MILIOANE DE BIPEZI
CARE VĂD CĂ LUMINA DIN TIMPUL NOPȚII VINE DE LA MARE DISTANȚĂ,
8% DIN POPULAȚIE SE ÎNDREAPTĂ SPRE CER, DUPĂ CE A REFUZAT BAZA  

● Pe lîngă alte lucruri care te pot enerva într-un autobuz, se pare că pe unii îi scot din sărite ferestrele. De aia, probabil, cineva a scris pe geamul unui 381: „Fuck your window“. (D. S.)

● În Primul Război Mondial şi-au pierdut viaţa nu doar 17 milioane de oameni, dar şi 8 milioane de cai, măgari şi asini. Istoria omenirii este şi istoria cailor. (M. C.)

● Primăria din Bacău a pus prin centrul orașului gazon artificial, motivînd că plasticul nu trebuie „tuns sau udat“. Cu tunsul n-ar fi o problemă, dar ce te faci dacă unii, mai patrupezi sau chiar bipezi, ar simți, la un moment dat, o trebuință urgentă să-l ude? (S. G.)

● Într-o seară, pe întuneric, străbăteam o stradă întunecoasă prin zona bulevardului Corneliu Coposu. La un moment dat, pîlpîie în întuneric o luminiță roșie. Cînd se apropie de mine, văd că lumina vine de la un cărucior al cărui ocupant, un domn între două vîrste, merge, curajos, pe mijlocul străzii. Ca și cum ar fi fost cel mai firesc lucru din lume, mă salută, ceremonios: „Bună seara, doamnă!“. Eu îi răspund și ne continuăm, fiecare, drumul. În direcții opuse, dar parcă mai mulțumiți. (I. P.)

● Îmi place numele rubricii din Courrier International, „În timp ce dormiți“, care se ocupă de știrile din timpul nopții. E încă un motiv să ne amintim că o treime din viață o dormim. (A. M. S.)

● La 1900, România se afla pe locul 2 în Europa în ce priveşte procentul străinilor stabiliţi în ţară. Primul loc revenea Elveţiei, următoarele ţări, care veneau la mare distanţă, fiind Danemarca, Belgia şi Franţa. La 1910, în Transilvania, românii abia erau majoritari (53,7%), iar în Dobrogea conlocuiau douăzeci de naţio-nalităţi, populaţia fiind majoritar islamică. Cea mai mare parte a economiei României Mari (firme individuale sau comerciale), oraşele, aristocraţia şi elitele aparţineau „străinilor“. În 1940, în România trăiau 800.000 de evrei, acum au mai rămas puţin peste opt mii, iar celelalte minorităţi „mici“ au dispărut aproape cu totul. La Centenar, România este o ţară fără minorităţile care au făcut-o modernă. (M. C.)

● Pe 11 noiembrie 1918 se încheia Primul Război Mondial, în urma căruia peste 600.000 de soldaţi români au fost uciși sau răniți, aproximativ 70% din totalul trupelor mobilizate. România a pierdut atunci circa 8% din populație. Astăzi, 100 de ani mai tîrziu, România este prima țară din lume ca procent al populației „pierdut“ pe timp de pace. Românii emigrează aproape la fel de mult ca sirienii, care fug din mijlocul unui război civil. Estimările spun că, în curînd, România, ţara şi cu cea mai mică natalitate din Europa, va avea o populaţie numeric egală cu cea de acum o jumătate de secol, adică vreo 15 milioane. La Centenar, România este o ţară care şi-a pierdut poporul pe drum. (M. C.)

● Experți în manipulare: autocare cu săteni de sub munte se îndreaptă spre Capitală, unde cei plimbați sînt duși să viziteze Palatul Parlamentului și li se asigură o masă caldă (sînt asigurați!). Au fost și voci pe uliță care s-au auzit, răspicat: „Te duci la București să mănînci lăturile lui Dragnea, n-ai zama ta acasă?!“ În aceeași zi, Iordache, epuizîndu-și toate răspunsurile prefabricate după indicății și coștință (sic!), și-a dat cu arama proprie pe fața pesediștilor din aceeași troacă. Plată și răsplată?! (R. M.)

● „‘Z-gura mă-tii!“, a mîrîit un portar privind spre cer, după ce o rafală de vînt a mai scuturat cîteva frunze pe fîșia de trotuar pe care abia o măturase. (M. P.)

● Un melc de grădină ronțăia o salată. S-a întîmplat de curînd, în farfuria Reginei Elisabeta a II-a. Majestatea Sa a refuzat cina, trimițînd melcul înapoi bucătarului, împreună cu o notiță: „L-am găsit în salată – dumneata ai putea să-l mănînci?“ (C. Ș.)

● Parchetul General se ține de șotii: a plătit analiști să facă un studiu și, pe baza acestuia, a realizat „topul pe zodii al victimelor criminalilor din România“. (C. Ș.

SE PARE CĂ IEI CU TINE
DOAR DISTOPIA

● „Greu drumurile la voi, la Bucurest“, îmi spune taximetristul, oarecum mîhnit după ce luăm, din plin, a treia groapă, pe un bulevard. „Cam ca la noi, în Siria…“ Se pare că Bucureştiul se întîlneşte cu Damascul într-o intersecţie, în sectorul 3. (M. M.)

● Obiceiul selfie-ului capătă noi dezvoltări. Poate că v-ați plictisit să vă tot uitați în telefonul din mînă și vi se pare că nu găsiți unghiul potrivit ca să vă exprimați personalitatea – să arătați cît sînteți de frumoși, de simpatici, de deștepți și de veseli. Mîna care ține telefonul ar putea fi și ea cumva parte din fotografie, că doar aparține prețioasei dumneavoastră anatomii. În plus, cît de telescopic și mobil poate fi un braț uman în căutarea unghiului ideal? Biata noastră anatomie e limitată și, să o ierte selfieștii, nu poate servi suficient de cuprinzător. Cum poate fi atins punctul din care se face selfie-ul ideal dacă trebuie să ții telefonul în mînă și o tot sucești? Cîți oameni nu și-or fi bătut capul cu această problemă serioasă, reală, profundă? Dar, iată, soluția a venit. S-a inventat o mică dronă portabilă, pe care o iei cu tine în buzunar. Cînd ți se face de selfie, o scoți din buzunar, pui telefonul în legătură cu camera de pe dronă, ea zboară în jurul tău mai sus, mai jos, mai la dreapta, mai la stînga, cum poftești, cum e mai bine ca să te vezi în toată splendoarea ta și pac! – faci selfie-ul de vis cînd drona a atins punctul de perspectivă ideal. Abia aștept să trăiesc într-un oraș în care dronele sfîrîie în jurul capetelor tuturor, făcînd selfie-urile ideale! (S. V.)

● Primăria Sectorului 1 a premiat, de curînd, elevii care au obţinut media 10 la bacalaureat. La ceremonie au participat însă doar părinții, tinerii fiind deja plecați din țară. (C. Ș.)

● Distopia politică 1984 a lui Orwell a fost scrisă în 1948. Dar a rămas actuală și în 2018. Zilele trecute, Saad al-Anzi, care conduce Festivalul internațional de literatură din Kuweit, a declarat că Ministerul Informației a interzis 948 de cărți. Printre acestea, Frații Karamazov. În ultimii cinci ani, peste 4000 de cărți au fost interzise de Ministerul Informației, printre care Notre-Dame de Paris și Un veac de singurătate. (A. M. S.)

Foto: Alix Vrana, Șerban Georgescu