Cu ochii-n 3,14
PRIMĂRIA SECTORULUI ÎNGRIJORAT A LUAT O INIŢIATIVĂ ÎN CEEA CE PRIVEŞTE AMÎNAREA CLASICELOR CONFRUNTĂRI DERIZORII, ÎN ANUMITE PERIOADE, CÎND VECINII ÎNSEAMNĂ MAI MULT DECÎT O FORMĂ DE ABUZ
● Aud că Primăria sectorului 1 din Bucureşti a luat o iniţiativă în ceea ce priveşte situaţia cîinilor vagabonzi, dorind organizarea unui referendum printre cetăţeni pentru ca aceştia să se exprime pro sau contra eutanasierii. Va deveni astfel Bucureştiul, din „Micul Paris“, „Mica Elveţie“? (S. G.)
● Îngrijorat de scăderea dramatică a natalităţii din Georgia, Patriarhul Ilia al II-lea a promis acum cîţiva ani că va oficia personal slujbe de botez. Georgienii au fost sensibilizaţi, astfel că, la vîrsta de 77 de ani, patriarhul a botezat numai anul trecut peste cinci mii de copii. (M. C.)
● Ministrul de Interne Vasile Blaga a promis că pe 27 martie 2011 vom intra în Spaţiul Schengen. Cîtă precizie! Într-o ţară în care nimic nu e gata la timp şi în care amînarea este un obicei strămoşesc, se poate face o asemenea promisiune? Hai, să zicem pe 27 martie 2011 şi cîteva minute… (M. V.)
● Se împlinesc 50 de ani de la lansarea pe piaţă a pilulei contraceptive. Publicaţii serioase dedică ample dosare pastilei care a schimbat ireversibil concepţiile noastre despre familie, sexualitate, moralitate şi comportament social, în general. În ceea ce priveşte efectul asupra condiţiei femeii, opiniile variază de la reamintirea deja clasicelor cuvinte ale lui Camille Paglia – „Pilula contraceptivă a eliberat femeia mai mult decît mişcarea feministă însăşi“ – pînă la constatarea că, deşi în Arabia Saudită contracepţia este larg accesibilă, ea nu a îmbunătăţit, la nivel social şi politic, viaţa femeilor arabe. Probabil, în unele cazuri, e nevoie şi de revoluţia (sau reforma) de a doua zi. (M. Ş.)
● De Ziua bărbatului (5 mai), în Parcul Copiilor s-a organizat un meci de box între Ciprian Sora şi Leonard Doroftei. Un fel de „Bruce Lee îl bate pe Van Damme“?. S-ar putea organiza şi alte confruntări simpatice, de pildă „Moartea din Carpaţi“ (luptătorul Cătălin Moroşanu) vs „Maradona din Carpaţi“ (Gică Hagi). (M. C.)
● N-aş vrea să încurajez bişniţa de ţigări însă, pe de altă parte, poţi descoperi mici „comori“ la preţuri derizorii, cum ar fi Camel fără filtru adus din Suedia, la 5-6 lei pachetul. Iar viaţa bişniţarilor nu-i nici ea tocmai uşoară. Zilele trecute, grupurile celor din Piaţa Obor au fost cuprinse de o uşoară rumoare care s-a transformat treptat în panică. „Civiliştii! Vin civiliştii!“, s-a auzit o voce. Unii au luat-o la fugă, alţii şi-au îndesat cartuşele pe sub tricouri şi în fuste şi au rămas liniştiţi la tarabele lor, prefăcîndu-se că vînd, de fapt, ceapă verde, ţelină, usturoi. (A. P.)
● Un spaniol a calculat suma totală pe care ar fi cîştigat-o un fumător care ar fi pus la ciorap toţi banii cheltuiţi între 18 şi 65 de ani pe ţigări, dar şi (în cazul în care s-a lăsat de fumat sau a încercat, în anumite perioade, s-o facă) banii daţi pe patch-uri, gumă de mestecat Nicorette, picături miraculoase sau şedinţe de hipnoză (500 de euro bucata în peninsulă). Suma ar fi de 138.800 de euro. Ştiu că aşa ceva nu se spune (şi mai ales nu se scrie), dar aş fi dat tot atît să pot fuma în continuare… (S. S.)
● Aşteptam, la un magazin de specialităţi suedeze din Băneasa, cînd am auzit pe cineva evaluînd diferitele specialităţi (mai mult sau mai puţin suedeze) de lasagna: „Lasagna de elan o mai fi preferata Mihaelei Rădulescu?“. Cîtă răutate! (S. S.)
● În ultimul an, în faţa blocului meu au apărut patru maşini noi: o Mazda 3, o Kia Cee’d, un Audi Sport şi o Lancia Delta. Abia aştept să treacă criza să văd ce mai cumpără vecinii mei cu restanţe la întreţinere. (M. C.)
● Devenisem un fan al postului FLN (Fine Living Network), care întinereşte oamenii cu 10 ani în 10 zile, ne plimbă prin locuinţe trăsnite din Spania sau Australia şi ne sfătuieşte unde să mîncăm chinese food la New York, însă în cîteva săptămîni m-am plictisit. Aş vrea să cred că viaţa înseamnă mai mult decît haine de firmă, case mişto, mîncare şi băutură. S-ar putea să mă înşel… (A. P.)
● De la jumătatea lunii mai, concediile medicale vor fi acordate după criterii şi reglementări noi. Modificările sînt necesare pentru a se evita abuzurile. Eventualii chiulangii care şi-au luat patalama de bolnavi ar putea fi verificaţi. Ceea ce, pînă la urmă, e tot o formă de abuz. Hmmm. (M. M.)
PRIMĂRIA SECTORULUI DE FAMILIE A LUAT O INIŢIATIVĂ ÎN PRIVINŢA AJUTORULUI ACORDAT CELOR CE STUDIAZĂ LOCUL NEAMULUI DIRECT PE TROTUAR, PRINTRE RECLAMELE POSESORILOR DE CUVINTE
● Din ciclul „Nume de familie romåneşti“: răsfoind un ziar deunăzi, am aflat că ataşatul pe probleme de muncă al Ambasadei Romåniei în Marea Britanie se numeşte Bogdan Cârpă-Veche. (D. S.)
● Ştirile de dimineaţă: pieţele financiare se clatină din nou, se aşteaptă cu sufletul la gură decizia finală a Germaniei în privinţa ajutorului acordat Greciei, grecii demonstrează violent pe străzi faţă de măsurile guvernamentale de austeritate, în Times Square din New York încă se caută dispozitive explozibile. În toată nebunia, Google a afişat o imagine din Lacul lebedelor, ca să reamintească cei 170 de ani de la naşterea lui Ceaikovski. Chiar era nevoie de un moment de graţie. (M. Ş.)
● În atenţia celor ce studiază istoria mentalităţilor: nu se mai doreşte atît de intens să moară capra vecinului; se tînjeşte la moartea vecinului, ca să-i luăm capra. (R. C.)
● În Braşov există un restaurant numit „Ceasul rău“. Există oare şi unul „Locul nepotrivit“? (S. G.)
● Într-o reclamă la DVD-urile cu conferinţele sale, fotografia lui Dan Puric apare pe fundalul picturilor Ateneului cu voievozii neamului. În sfîrşit, pricep în ce mişcare să-l integrez pe mimul-conferenţiar: protocronismul de consum! (M. C.)
● Un anticar ambulant şedea lîngă cele vreo 15 cărţi aşezate direct pe trotuar, în apropierea unei staţii de metrou, şi asculta ce-i spunea un tip în tricou cu mîneci scurte, burtă mare şi mîini muncite: „Băi, ştii că Georgică, după ce i-ai dat cartea aia, a luat-o razna? A început să citească. De vreo trei săptămîni, de cîte ori îl sun să-l scot la o bere, cică tot citeşte. Ce i-oi fi dat, mînca-ţi-aş sufletul tău?“. (A. M.)
● La Viena am văzut (din nou…) oameni fericiţi. De vîrstă medie, „se dădeau“ cu trotinetele prin centru, printre trecători. Şi zîmbeau. (I. P.)
● Am intrat în baie şi l-am invocat pe Mr. Rapido, am chemat-o pe Anitra Duck, în bucătărie am fluierat după Mr. Proper, i-am cîntat şi lui Mr. Muscolo… Nici unul n-a venit să-mi cureţe aragazul-chiuveta-WC-ul. A trebuit să fac totul singur. Să mai spună cineva că reclamele nu mint! (M. C.)
● Inovaţiile posesorilor de pensiuni neaoşi continuă să mă uimească: într-o cameră complet banală din Horezu, am găsit o margaretă portocalie (falsă) prinsă în oglindă. M-a înduioşat, cu kitsch-ul ei cu tot. (I. P.) n La 93 de ani, Kirk Douglas şi-a inaugurat blogul cu aceste cuvinte: „Bună, sînt tatăl lui Michael Douglas!“. I s-a răspuns: „Lasă bancurile! Eşti Spartacus“. (R. C.)
