VOM SCĂPA OARE VREODATĂ 
DE CEI CARE FAC ALERGII 
LA NUCI & CAUCIUC 
& SACOŞE CU AROMĂ ETANŞĂ?  

● Sub Negoiţă Întîiul al sectorului 3 din Bucureşti, bulevardele s-au umplut de borduri noi. Tot sub Negoiţă Întîiul, într-o a doua fază, peste bordurile noi s-a adăugat şi un al doilea rînd de borduri. Sub Negoiţă al Doilea, în acelaşi sector 3 al Bucureştiului, bordurile suprapuse de ciment gri, instalate în vremea predecesorului, tocmai au început să fie înlocuite cu borduri mari de culoare cărămizie. Vom scăpa oare vreodată de genul ăsta de căcănărie? (A. M.)

● Cofetarii japonezi au lansat îngheţata cu gust de fructe şi legume: cireşe & tomate, portocale & morcov, dar şi alte combinaţii de piureuri la care se adaugă lapte cu un conţinut scăzut de grăsime. Şi apropo de lapte, o doamnă din China fabrică, la ea acasă, săpun din lapte matern pe care-l colectează de la mamele din comunitate cu spirit practic şi sensibile la cei care fac alergii de la compuşii chimici. (M. C.)

● Japonezii au lansat o serie de paste de dinţi cu extract din testicule de caracatiţă, dar şi din cărbune de bambus, cu aromă de vinete, dar şi de… gorilă. Să nu-mi spuneţi că nu v-aţi trezit niciodată dimineaţa cu nevoia de a vă împrospăta respiraţia cu arome luate direct din natură! (M. C.)

● Designerii japonezi au lansat mănuşa masculină pentru masturbare: uşor de purtat în buzunar, formă ergonomică (şi de diferite mărimi), cu adaos de lubrifiant, cu închidere etanşă şi, bineînţeles, de unică folosinţă. Igienică, practică şi economică – pentru oricînd ai putea avea nevoie de o mînă de ajutor! (M. C.)

● Inspirat de creativitatea japonezilor, visez la o pastă de dinţi cu aromă de nuci & sfeclă; sau la o îngheţată cu gust de raci ori de scoarţă de mesteacăn; sau – oh! – la un lubrifiant din lapte matern. (M. C.)

● S-au inventat vacile cu hublou. În Elveţia, la Grangeneuve. O trapă din cauciuc, care le permite oamenilor de ştiinţă să analizeze cu mai mare uşurinţă bolul alimentar. Sper să se inventeze şi oamenii de ştiinţă cu hublou, ca să vedem şi noi exact ce au în cap. (L. V.)

● În septembrie 2012, un newyorkez în vîrstă de 28 de ani, în momentul în care îşi căuta un bon în sacoşă, a dat peste un bilet scris de mînă: „Mă numesc Tohnain Emmanuel Njong, sînt camerunez şi ispăşesc în prezent o pedeapsă de doi ani în China. Am fost închis pe 11 mai 2011. Sîntem maltrataţi şi muncim 13 ore pe zi ca nişte sclavi pentru a fabrica aceste sacoşe.“ Scrisoarea era însoţită şi de o fotografie. O anchetă a Departamentului de securitate internă a SUA a fost demarată pentru a afla în ce condiţii au fost fabricate sacoşele respective. Prizonierul, eliberat în decembrie 2013, a reuşit să-şi găsească apoi de lucru în Dubai. El a povestit că a trimis cinci scrisori identice din închisoare şi că cele mai multe erau scrise în franceză. Vă daţi seama că multe dintre lucrurile pe care le folosim într-o zi duc cu ele asemenea bilete disperate şi invizibile? (A. M. S.)

SPRE DEOSEBIRE DE SUSPECŢII ALBI,
TRADIŢIA OCOLEŞTE, 
NĂVALNIC, UMFLAREA

● Germania ar fi al doilea mare producător de falsuri din lume, după China. A detronat Turcia, care e specializată mai mult pe textile. Spre deosebire de chinezării sau turcisme, falsurile nemţeşti sînt de o calitate mult mai bună, potrivit Deutsche Welle. Uneori, atît de bună, încît nu le poţi deosebi de cele originale. Atenţie cînd vă luaţi o maşină: să nu fie cumva un BMW sau un Volkswagen. Deşi, la cum îi ştiu eu pe nemţi, s-ar putea să aveţi noroc şi să fie chiar mai bune. (A. P.)

● Senatul american a aprobat declasificarea unui document ce conţine procedurile folosite de agenţiile americane pentru a interoga suspecţii de terorism. Printre alte mijloace de tortură: privarea de somn şi muzica proastă. Deţinuţii erau băgaţi într-o celulă unde se auzea, în buclă, timp de 24 de ore, aceeaşi piesă muzicală. E, într-adevăr, diabolic. Mai ales că una dintre piesele favorite ale torţionarilor era „The Real Slim Shady“ de Eminem. (M. M.)

● În 1998, la deschiderea Jocurilor Olimpice din Seul, porumbeii albi au fost eliberaţi prea devreme. Cînd s-a aprins flacăra olimpică, bietele creaturi încă mai zăboveau în preajma torţei, cu rezultate fatale. Un titlu necruţător din presa vremii a înconjurat lumea: When Doves Fry (Cînd se frig porumbeii). (M. P.)

● Tradiţia, azi, înseamnă tot mai multe lucruri decît altădată. Grătarul de 1 Mai a devenit, brusc, tradiţional. La toate emisiunile de ştiri se discută despre tradiţiile de 1 Mai. Pînă şi la restaurantul nemţesc din colţ se fac mici, de 1 Mai, conform aceloraşi tradiţii. Să mai zică cineva că nu trăim într-o societate tradiţională… (I. P.)

● Veganismul de sărbători (am scris săptămîna trecută despre meniurile vegane de Paşti, cu drob şi stufat din frunze şi ierburi) nu ocoleşte nici ziua de 1 Mai. Astfel, site-ul dietetik.ro recomandă o reţetă de „mititei vegani“: ciuperci, ceapă, fasole, roşii, drojdie, orez, gumă xathan, condimente. Nimic mai apetisant. (S. G.)

● Odată cu primăvara, şi minunaţii trandafiri pesedişti au reînviat într-o neţărmurit de mişcătoare osmoză naţională. Pîlcuri-pîlcuri de cîte trei roşii trandafiri zîmbăreţi străjuiesc la capete lozinca „Mîndru că sînt român“ ce spînzură transversal deasupra drumurilor noastre europene, jalonate de gropile şi hîrtoapele autohtone, într-o explozie de superbie naţională pe termen lung, căci primăriile locale anunţă „marea asfaltare“ cîndva prin 2017. Pînă atunci, pesedişti şi nonpesedişti vom da în gropi, năvalnic, în căutare de mîndrie, naţie şi vocaţie, orbiţi de ţelul călăuzitor „Să nu uităm nicicînd să iubim trandafirii…“ (R. M.)

● Dacă nu ştiaţi (şi probabil că nu ştiaţi), balenele explodează. După ce mor şi eşuează pe vreun ţărm, metanul şi alte gaze se acumulează în procesul de descompunere în corpul balenei, provocînd umflarea lui şi, în cele din urmă, explozia. Mai multe puteţi afla pe site-ul http://hasthewhaleexplodedyet.com (aexplodatdejabalena.com). (L. V.)

CEVA MAI DEPARTE, 
O RECLAMĂ A STRĂPUNS O RACLĂ

● În staţia de autobuz, un individ îşi bea cafeaua dimineţii, dintr-un pahar de plastic. Soarbe ultimul strop, apoi se uită, indecis, la paharul gol din mîna lui: parcă nu l-ar arunca pe stradă. Ceva mai departe, la vreo zece paşi, se vede un coş de gunoi, fixat pe un gard. Omul porneşte, cu hotărîre, într-acolo. Ajuns în dreptul coşului, se mai uită o dată la paharul gol (părînd că-i vine greu să se despartă de el) şi îl azvîrle peste gard, în iarbă. (D. S.)

● Am auzit săptămîna trecută, la radio, o reclamă care zicea că, la nu ştiu ce magazin, „Black Friday începe de 1 Mai“. 1 Mai a fost joi. Deduc că, dacă marketingu’ vrea şi consumatoru’ consimte, vinerea poate să înceapă joia. Iată avantajele comerţului modern! (M. V.)

● Pe 12 iunie 2004, într-o suburbie din Auckland, Noua Zeelandă, un meteorit de 1,3 kg a străpuns acoperişul unei clădiri, apoi tavanul unei încăperi şi s-a oprit, în cele din urmă, după ce-a mai sărit de cîteva ori, pe o canapea cu arcuri. (M. P.)

● Cică de Sfinţii Constantin şi Elena vor să-l dezgroape pe Constantin Bråncoveanu şi să-l plimbe prin oraş ca să-l vadă poporul. Ori BOR nu are ce face, ori e o nouă strategie de PR, ori ne-am întors în Evul Mediu. Aştept şi: Ştefan cel Mare şi Sfînt, purtat cu bărcuţa, dincoace şi dincolo de Prut şi, desigur, o raclă cu osemintele lui Vlad Ţepeş expusă la Castelul Bran, doar pentru turişti străini, 10 lei intrarea. (A. P.)

Foto: C. Sîrb